Șefa Procuraturii Anticorupție (PA), Veronica Dragalin, vrea ca judecătorul Gheorghe Balan, cel care l-a eliberat din arest la domiciliu pe fostul deputat PDM, Vladimir Andronachi, să fie sancționat. Declarația a fost făcută de Dragalin, într-o intervenție live pe Facebook, în care a venit cu mai multe precizări importante în „dosarul Andronachi”.

„Prin procurorul general interimar am depus o sesizare la CSM, Consiliul Superior al Magistraturii. Din punctul nostru de vedere, acest judecător încalcă mai multe prevederi, precum Constituția Republicii Moldova, Convenția Europeană, Codul de procedură penală. Inspecția judecătorilor a respins sesizarea Procurorului general pe acest caz… Am sesizat pe calea disciplinară autoritățile compentente și nu am avut un rezultat pozitiv, din punctul nostru de vedere”, a precizat șefa PA.

Anterior, zdg.md a scris că judecătorul Gheorghe Balan este cel care examinează, din martie 2023, dosarul în care Andronachi este învinuit de implicare în furtul miliardului. La 19 mai 2023, Balan a dispus examinarea cauzei penale în ședință închisă, la cererea părții apărării, deoarece „eventuale reportaje și/sau emisiuni legate de prezentul proces judiciar riscă să-i afecteze emoțional familia inculpatului” și pentru că unele probe ar constitui secrete bancare și de stat, după cum a informat Procuratura Anticorupție.

La începutul anului 2019, prin decretul președintelui R. Moldova, magistratul a fost eliberat din funcție în legătură cu comiterea unei abateri disciplinare. Ulterior, în noiembrie 2019, decretul președintelui a fost abrogat, iar Balan a revenit în sistem.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În iunie 2019, timp de șase luni, Balan a exercitat funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției (IGP) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism.

În 2014, magistratului i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară sub formă de „avertisment” pentru încălcarea normelor imperative ale legislației. Ulterior, acesta a depus şi o plângere penală pe numele unor membri ai CSM, acuzându-i că, ilegal, i-au intentat o procedură disciplinară în 2014. Solicitarea sa însă nu a fost admisă. În 2015 și 2017, numele judecătorului a figurat în alte două plângeri privind tragerea la răspundere disciplinară, care au fost respinse ca neîntemeiate.

Amintim că Veronica Dragalin a avut o intervenție live pe Facebook, în care a prezentat explicații cu privire la „dosarul Andronachi”. Dragalin susține că Procuratura Anticorupție nu este de acord cu decizia magistratului Gheorghe Balan, cel care l-a eliberat din arest la domiciliu pe Vladimir Andronachi, însă Legea nu le permite procurorilor să atace decizia la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).

Fostul deputat PDM este cercetat penal pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari în dosarul fraudei bancare.

Cine sunt garanții lui Andronachi și cât au achitat pentru libertatea acestuia?

#CSM #dosarul Andronachi #judecator #Veronica Dragalin

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.