Procuratura Anticorupție (PA) are nevoie urgentă de un nou sediu, afirmă șefa instituției, Veronica Dragalin. Funcționara a relatat în cadrul emisiunii „Rezoomat” cu Ileana Pîrgaru, că dacă capacitatea instituției pe care o conduce nu va fi fortificată, aceasta riscă să fie blocată.

„Bugetul nostru e mult prea mic ca să putem achiziționa echipamentele, dar suntem ok. Suntem în discuții cu parteneri externi, gata să ne ajute. Lansarea concursurilor pentru majorarea numărului de funcții e binevenită. Dar fără un spațiu suficient, unde să putem angaja acești oameni să lucreze, nu putem merge mai departe. (…) E urgent să avem o clădire”, a spus Dragalin.

Dragalin a pasat responsabilitatea pentru că nu are încă un sediu către Guvern. Conform ei, legea stipulează că Executivul trebuie să se preocupe de această chestiune.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„O întrebare pentru Guvern. Până la urmă, legea spune că Guvernul va asigura Procuratura Anticorupție cu sediu adecvat. Eu cu procurorul general nu mergem prin oraș și ne oprim la o clădire pe care să spun că o vreau. (…) Clădirea folosită de fosta universitate de la Tiraspol e destul de aproape de judecătoria Buiucani, nu e departe de clădirea CNA. Din punctul nostru de vedere e o clădire acceptabilă. Avem soluție ca acei profesori, studenți să fie relocați peste drum”, a mai dezvăluit Veronica Dragalin la RLIVE TV.

Amintim că, comunitatea academică a universității pedagogice a lansat o petiție pentru a împiedica intenția autorităților de a prelua blocurile de studii de la instituție. De asemenea, a fost adresată și o scrisoare deschisă către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, speakerul Igor Grosu, prim-ministrul Dorin Recean și ministrul Educației Dan Perciun.

Comunitatea Universității „Ion Creangă”, consternată că procurorii anticorupție insistă să le ia blocuri de studii

#cladire #PA #sediu #universitate pedagogică #Veronica Dragalin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.