Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a efectuat o vizită oficială la Cipru, unde s-a întâlnit cu președintele Nikos Christodoulides. Agenda discuțiilor a fost complexă, incluzând relațiile bilaterale, aderarea Moldovei la Uniunea Europeană, securitatea regională, solidaritatea față de Ucraina și eforturile pentru restaurarea păcii pe continent.

Sandu a declarat că discuțiile au fost „încurojatoare” și au vizat „momentul decisiv pe care Moldova îl traversează în parcursul său european și despre rolul crucial pe care viitoarea președinție cipriotă a Consiliului UE îl poate juca în promovarea viitorului nostru european comun.”

Președinta a subliniat că Cipru, în calitate de președinție a Consiliului UE, ar trebui să susțină „o agendă de extindere credibilă și ambițioasă, care să recompenseze reformele, să consolideze stabilitatea pe continent și să demonstreze că promisiunea europeană rămâne vie pentru cei care lucrează pentru ea.”

În ceea ce privește obiectivele naționale, Sandu a afirmat: „Pentru noi, aderarea la UE nu este doar un obiectiv strategic, ci cel mai important proiect național de la independența noastră încoace. Este o strategie de supraviețuire în timp ce un agresor continuă să amenințe suveranitatea noastră.”

Aderarea la Uniunea Europeană a fost prezentată de președintă ca esențială pentru securitatea și suveranitatea Moldovei, mai ales în contextul amenințărilor externe.

„De asemenea, contribuim la securitatea europeană prin misiuni de menținere a păcii, prin mecanismul de protecție civilă al UE și împărtășind experiența noastră pentru a contracara amenințările hibride și a ajuta partenerii UE să reziste mai bine interferențelor externe”, a adaugat președinta.

Președinta Maia Sandu a evidențiat alinierea puternică între președinție, parlament și guvern: „După ce am contracarat interferența susținută a Rusiei, Moldova are acum o aliniere puternică între președinție, parlament și guvern, toate angajate în agenda de reforme pro-europene.”

Sandu a menționat solidaritatea față de Ucraina în timpul invaziei ruse: „Trăim după valorile europene și am demonstrat solidaritate în momente de criză. Cu mijloace modeste și o populație de 2,5 milioane, am primit peste un milion de refugiați, dintre care aproximativ 100.000 au găsit adăpost în Moldova.”

În final, Sandu a reafirmat angajamentul Moldovei față de valorile europene și pacea pe continent: „Prin extindere, UE mărește spațiul păcii pe continent. Deschizându-și porțile celor care respectă valorile sale, consolidează nu doar membrii săi, ci întreaga Europă.”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președinta Maia Sandu, întâmpinată cu onoruri în Cipru de omologul său

#aderare UE #Maia Sandu #Moldova aderare UE

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.