Primarul din Stăuceni, Alexandru Vornicu, a anunțat luni, 22 ianuarie, despre faptul că vrea un referendum, pentru ca localitatea să devină oraș. Funcționarul a precizat pentru redacția Realitatea că decizia nu înseamnă ieșirea localității din componența Municipiului Chișinău.

„Vom fi exact ca Cricova, Sîngera sau Durlești, oraș în componența municipiului. Demararea proceselor de schimbare a statutului este un proces consultat cu populația în campania alegerilor locale din toamna anului trecut”, a precizat Vornicu.

Întrebat despre eventualitatea amalgamării voluntare cu alte sate învecinate, dacă referendumul are succes, primarul a menționat că administrația din Stăuceni nu a fost abordată de către administrația localităților, respectiv nu examinează acest aspect.

Solicitată de redacția Realitatea, purtătoare de cuvânt a Comisiei Electorale Centrale, Rodica Sîrbu, a menționat că un demers în adresa instituției pe care o reprezintă a fost transmis la sfârșitul lunii noiembrie 2023.

„S-a cerut opinia CEC despre modalitatea de consultare a cetățenilor privind schimbarea statutului localității și eventualitatea organizării unui referendum local”, a precizat Rodica Sîrbu.

Vornicu a invocat în mesajul transmis luni că Stăuceniul este considerat deja oraş. El sa- referit la fondurile pe care Moldova le va primi pentru oraşe, iar localitatea le va putea atrage.

#oras #primar #referendum #statul #Stauceni

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.