Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    -0.0208%
  • USD
    18.1762
    0.3923%
  • RUB
    0.2193
    0.3648%
  • RON
    3.7710
    -0.0239%
  • UAH
    0.4001
    0.175%

Toate știrile

13 noiembrie 2026

VIDEO Și-a programat să moară. O tânără sănătoasă fizic din Olanda va fi eutanasiată la cererea sa

03 Apr. 2024, 17:05
 // Categoria: În Lume // Autor:  Elena Putregai
03 Apr. 2024, 17:05 // În Lume //  Elena Putregai

Zoraya ter Beek, o olandeză în vârstă de 28 de ani, sănătoasă din punct de vedere fizic, a decis să își pună capăt zilelor în mod legal, prin eutanasiere, invocând suferințele îndurate în lupta sa cu depresia, autismul și tulburarea de personalitate borderline, potrivit New York Post.

Tânăra este programată să fie eutanasiată în luna mai a acestui an, la cererea sa, Olanda fiind prima țară din lume care a legalizat sinuciderea asistată, în 2001.

Zoraya ter Beek locuiește, în compania a două pisici, într-un mic sat din Olanda, în apropiere de granița cu Germania. Tânăra, care a aspirat cândva să devină psihiatru, s-a confruntat cu probleme de sănătate mintală de-a lungul vieții sale.

Decizia sa de a solicita eutanasierea a venit după ce medicii i-au spus: „Nu mai putem face nimic pentru tine. Nu va fi niciodată mai bine”, potrivit The Free Press.

„Întotdeauna mi-a fost foarte clar că, dacă nu se va îmbunătăți, nu mai pot face asta”, a spus Zoraya ter Beek, în ciuda faptului că este îndrăgostită de iubitul ei în vârstă de 40 de ani.

Cum va decurge procedura

Totul a fost planificat în detaliu. Un medic îi va administra mai întâi un sedativ, apoi un medicament care îi va opri inima, în timp ce prietenul ei îi va sta alături până la sfârșit.

„Mă întreabă dacă sunt pregătită. Îmi iau locul pe canapea. Mă va întreba din nou dacă sunt sigură, apoi va începe procedura și îmi va ura drum bun. Sau, în cazul meu, un somn plăcut, pentru că urăsc când oamenii îmi spun: <<Drum bun>> Eu nu plec nicăieri”, a mărturisit tânăra.

Recunoaște că îi este puțin teamă „pentru că este necunoscutul suprem”, dar e convinsă că, pentru ea, așa e cel mai bine.

Ter Beek a cerut să fie incinerată după ce va fi eutanasiată.

Tot mai multe persoane cer să moară decât să continue să trăiască în durere

Tot mai mulți oameni decid să își pună capăt vieții în timp ce suferă de o serie de alte probleme de sănătate mintală, precum depresia sau anxietatea, amplificate de incertitudinea economică, schimbările climatice, social media și alte probleme, a subliniat The Free Press.

Stef Groenewoud, specialist în etica sănătății la Universitatea Teologică Kampen, din Olanda, a mărturisit, pentru publicația citată, că remarcă acest fenomen mai ales la persoanele cu boli psihiatrice și mai ales la tinerii cu tulburări psihiatrice, „unde profesioniștii din domeniul sănătății par să renunțe la ei mai ușor decât înainte”.

Eutanasia este legală în Olanda de 3 ani

De când a devenit prima țară din lume care a legalizat sinuciderea asistată (în 2001). eutanasierea a devenit o opțiune din ce în ce mai populară în rândul populației (tot în 2021, dar ulterior, o lege care permite eutanasierea a intrat în vigoare și în Spania).

În 2022, în Olanda au existat 8.720 de decese prin eutanasie ( 5% din totalul deceselor din țară).

În februarie, fostul premier olandez Dries van Agt, în vârstă de 93 de ani, și soția sa au murit de mână printr-o astfel de procedură.

Legalizarea sinuciderii a fost aspru criticată

Potrivit The Free Press, criticii spun că persoane precum Ter Beek sunt încurajate de lege să se sinucidă, mulți comparând valul de sinucideri cu o contagiune.

Zoraya ter Beek a criticat marți, pe X (Twitter), articolul din Free Press și a anunțat că va înceta să mai posteze pe rețelele de socializare.

Amintim că Lauren Hoeve, o altă tânără în vârstă de 28 de ani din Olanda, diagnosticată cu encefalomielită mialgică severă în 2019, și-a pus recent capăt zilelor și suferinței, tot prin eutanasiere. Procedura a avut loc pe 27 ianuarie 2024, în prezența părinților și a celui mai bun prieten al său.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!