Viorel Burlacu, un nume cunoscut în muzica și cultura basarabeană, și-a deschis inima într-un interviu cu Zina Bivol, unde a vorbit despre curajul de a pleca de la Chișinău la București, despre prietenia profundă cu regretatul Iurie Sadovnic și despre lupta lui continuă pentru bunătate și sens. Interviul integral va fi difuzat duminică, la 21:00, la RLIVE TV.

Viorel Burlacu, între muzică, prietenie și dorul de acasă

„Nu pot să mă laud, dar pot și să mă laud”, spune cu zâmbet amar Viorel Burlacu, artistul care a ales să plece dintr-un oraș unde era iubit și cunoscut, pentru a o lua de la capăt într-un București plin de provocări. La fel ca spectacolul său intitulat „De la zero”, Burlacu și-a început viața din nou – cu un studio de înregistrări, o școală de arte și visuri mari, dar asumate. „Ajunsesem plafonat. Simțeam că mă țin lucrurile pe loc,” mărturisește el. „Am avut nevoie de o schimbare profundă.”

În spatele zâmbetului cald și al glasului blând, Viorel Burlacu ascunde un trecut marcat de pierderi și suferință. Relația cu legendarul Iurie Sadovnic a fost una profundă, încărcată de înțelepciune, dar și de durere. „Nu am intuit că se va sinucide,” spune artistul cu ochii înlăcrimați. „Dar i-am știut durerea.”

Timp de 20 de ani, cei doi au cântat, au compus, au trăit muzica împreună. Dar cel mai valoros cadou primit de la Sadovnic nu a fost o melodie, ci o lecție de viață: să prețuiești fiecare clipă și să lupți pentru ceea ce contează cu adevărat.

Viorel Burlacu nu a fost niciodată doar un artist. A fost profesor, mentor, om al comunității. Generații întregi de studenți de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și-l amintesc ca pe un om implicat până la detaliu, mereu prezent, mereu cald. „Voi erați dragi. Asta conta. Nu timpul, nu oboseala.”

Întrebat dacă bunătatea lui a fost un avantaj sau un dezavantaj, răspunde simplu: „Viața oricum trece. Important e ce faci cu ea. Eu am ales să mă dăruiesc.”

Ceea ce face povestea lui Viorel Burlacu atât de emoționantă nu este doar curajul lui artistic, ci și umanitatea cu care privește lumea. El nu luptă doar pentru păstrarea identității naționale, ci pentru o comunitate de suflete bune, oriunde s-ar afla ele: la Chișinău, la București sau la capătul lumii.

„Am reușit doar un sfert din cât mi-am dorit,” spune el cu o sinceritate dezarmantă. Dar poate că adevărata măsură a reușitei nu stă în cifre, ci în urmele pe care le lași în inima oamenilor. Într-o lume grăbită, Viorel Burlacu rămâne un om rar: artistul care cântă cu sufletul și trăiește cu inima deschisă.

„Am lipsit eu.” – Viorel Burlacu, despre familie, despărțire și sensul vieții

În cadrul videocastului „Fii cu Zina Bivol”, Viorel Burlacu a vorbit despre una dintre cele mai delicate și definitorii perioade ale vieții sale – despărțirea de familia pe care o arătase public ani la rând, cu mândrie și dragoste. „Eu nu m-am așteptat niciodată și nici pe departe nu a fost în capul meu divorțul. Dar uite că în 2021 a venit și momentul acesta”, spune el cu sinceritate și o seninătate care trădează un drum lung, interior, parcurs între timp.

„Am lipsit eu”, recunoaște Viorel Burlacu, fără să caute vinovați în afară. Un om al dăruirii și muncii neîncetate, și-a investit toată energia în proiecte artistice, în ajutorul dat altora, în visuri mari, fără să-și mai lase loc pentru el însuși sau pentru echilibrul de acasă.

Un moment aparte din interviu a fost povestea emoționantă a înfierii lui Eugen – un băiat bolnav, aflat în fază terminală, care a devenit parte din familia lui Viorel Burlacu. „Nu am întrebat pe nimeni dacă e de acord. Am primit un apel și am știut că trebuie să-l ajut. Era un om. Atât.” A fost un gest de viață, făcut din inimă, fără planuri sau calcule.

Într-un context în care „personalitățile mari au crescut în case mici”, Viorel Burlacu pune la îndoială valorile societății moderne. Pentru el, grandoarea nu înseamnă spațiu sau confort, ci suflet, unitate, simplitate. A trăit cu soția și copiii într-o cameră de 14 metri pătrați și nu s-a plâns – „era foarte unită viața atunci.”

Când este întrebat cum îl vede pe Dumnezeu, răspunde simplu: „Nu ca pe o ființă. Ci ca pe o putere care ne cuprinde pe toți – cu bine și cu rău, cu toate borțele din sufletul nostru.”

Un om care a salvat copii, care a căzut și s-a ridicat, care a pierdut dar a înțeles, Viorel Burlacu își continuă drumul cu demnitate. Iar cel mai frumos lucru pe care l-a spus poate fi lecția noastră: „Mi-am promis să nu mai trăiesc nicio clipă cu de-a sila. Nicio clipă în zadar.”

Viorel Burlacu, despre regretele tăcute și puterea discretă a unei familii simple: „Uneori binele încurcă…”

Artistul a vorbit cu o emoție profundă despre viața de familie, sacrificii și nevoia de a fi un sprijin nevăzut pentru copiii săi. Departe de luminile scenei, el recunoaște cu vulnerabilitate că nu a oferit întotdeauna confortul material pe care și l-ar fi dorit pentru cei dragi, dar a făcut tot posibilul să le ofere libertate, educație și exemple de caracter.

„În mod direct, nu mi-au reproșat… dar în suflet, eu am simțit. Când vezi că ceilalți trăiesc ‘normal’ și tu… trăiești altfel…”, mărturisește el cu o tăcere care spune totul. Iar despre partenera sa de viață, Rodica, vorbește cu o profundă recunoștință: „Am fost cea mai rea persoană pentru ea. O femeie nu ar trebui să rabde așa ceva… și totuși ea a rămas.”

Cuvintele lui nu vin dintr-o nevoie de scuze, ci dintr-o asumare matură, a unui bărbat care a trecut prin viață cu bune și rele, fără să-și închidă ochii în fața adevărului. „Nu mai vreau să schimb nimic. Eu știu ce am greșit. Și știu ce n-am greșit.”

Dincolo de căință, se vede clar și mândria blândă pentru copiii lui – toți diferiți, dar cu rădăcini comune în valori, artă și curaj. „Eu am încercat să-i implic în tot ce ține de scenă, de creație… Nu doar eu, și Rodica. Dar știi… uneori, nici asta nu contează…”, spune el.

Povestea lui Viorel Burlacu nu e despre eșecuri sau succese. E despre omenie, despre cum viața te învață să prețuiești tăcerile dintre reproșuri, răbdările dintre furtuni și iubirea care nu se strigă, ci se simte. E despre un om care a căzut, s-a ridicat, a greșit, a iubit — și care continuă să meargă mai departe, cu inima deschisă.

#artist #interviu #Viorel Burlacu #Zina Bivol

Președintele american Donald Trump a respins vineri o propunere iraniană privind redeschiderea strâmtorii Ormuz în termen de șapte zile, potrivit Wall Street Journal, relatează France Presse, transmite Agerpres.

Donald Trump ar lua în calcul, de asemenea, reluarea loviturilor asupra Iranului după alegerile legislative de la jumătatea mandatului, din noiembrie.

În cursul serii, miliardarul republican a publicat pe rețeaua sa Truth Social o hartă a strâmtorii Ormuz, cu mențiunea ‘Strâmtoarea Trump’.

Citând oficiali americani, Wall Street Journal precizează că Donald Trump ar fi sceptic în privința capacității Teheranului de a răspunde cerințelor sale.

Iranul transmisese mai devreme, în cursul zilei, o propunere Statelor Unite pentru redeschiderea acestei strâmtori strategice în termen de șapte zile, adăugând că ‘alegerea aparține acum’ Washingtonului.

‘Termenul de șapte zile va începe din momentul în care Statele Unite vor accepta acest plan”, precizase ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, de la sediul ONU din New York.

Redeschiderea strâmtorii Ormuz se află în centrul conflictului dintre Teheran și Washington, pe care Statele Unite și Israelul l-au declanșat la sfârșitul lunii februarie prin lovituri asupra Iranului.

Înainte de război, o cincime din hidrocarburile mondiale tranzita prin această rută maritimă.

„Măsurile pe care Statele Unite trebuie să le ia nu sunt noi”, subliniase ministrul iranian, întrebat de jurnaliști. „Ele figurează deja toate în protocolul de acord”semnat în iunie cu Washingtonul.

„Dacă Statele Unite acceptă să procedeze în acest mod, totul va reveni la situația de dinainte”, afirmase și președintele iranian Massoud Pezeshkian, într-un interviu acordat vineri postului CBS, susținând că „procesul va începe chiar în ziua în care aceștia îl acceptă”.

Președintele american Donald Trump și Massoud Pezeshkian au semnat în iunie un protocol de acord care urmărea să pună capăt războiului din Orientul Mijlociu, să redeschidă strâmtoarea Ormuz și apoi să organizeze negocieri privind componenta sensibilă a programului nuclear iranian.

Însă textul a făcut obiectul unor interpretări divergente din partea celor două părți, iar discuțiile au eșuat.

Printre condițiile stabilite de Iran în iunie se numărau încetarea ostilităților, cu oprirea imediată și definitivă a operațiunilor militare și a războiului pe toate fronturile, inclusiv în Liban, unde armata israeliană luptă împotriva grupării pro-iraniene Hezbollah.

Teheranul cerea, de asemenea, deblocarea și transferul unor active iraniene înghețate, precum și eliminarea sancțiunilor economice, în timp ce economia țării se prăbușește, iar creșterea vertiginoasă a prețurilor a alimentat, la începutul lunii ianuarie, manifestații populare de amploare fără precedent, reprimate cu violență.

De mai multe decenii Iranul este supus sancțiunilor americane, care îi afectează economia și tranzacțiile internaționale. De asemenea, țara a avut activele din străinătate înghețate în urma Revoluției islamice din 1979.

În lipsa unor cifre oficiale, presa locală estimase în primăvară valoarea acestor active între 100 și 123 de miliarde de dolari.

Într-un interviu exclusiv acordat AFP marți, purtătorul de cuvânt al Gardienilor Revoluției, Hossein Mohebi, a menționat și încetarea ostilităților în Yemen printre condițiile iraniene.

„America este cea care trebuie să decidă dacă vrea sau nu să pună capăt” acestui conflict, declarase președintele iranian Massoud Pezeshkian într-un interviu acordat postului american Fox News, la New York, în marja Adunării Generale a ONU, la care a participat.

Donald Trump a anunțat marți că au avut loc discuții la New York între oficiali iranieni și americani, în marja reuniunii diplomației mondiale.

Președintele american nu a reușit până acum să încheie negocieri care să permită redeschiderea strâmtorii Ormuz și temperarea prețurilor petrolului.

În apropierea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pe 3 noiembrie și cruciale pentru Partidul Republican, președintele american este tot mai impopular din cauza costului ridicat al vieții în Statele Unite și a creșterii prețurilor carburanților, provocată în parte de războiul declanșat de acesta în Iran și de închiderea strâmtorii Ormuz.