Un nou studiu sugerează că vizionarea consecutivă a episoadelor dintr-un serial nu ar trebui privită doar ca o formă de divertisment pasiv, ci și ca un mecanism care poate sprijini sănătatea psihologică. Cercetarea arată că „maratoanele” de seriale pot contribui la reducerea stresului și anxietății prin implicarea mai profundă a spectatorilor în povești și personaje.

Autorii studiului au investigat un fenomen denumit retrospective-imaginative-involvement (RII), tradus prin implicare retrospectiv-imaginativă. Acesta descrie tendința oamenilor de a reflecta asupra narațiunilor preferate chiar și după ce experiența de vizionare s-a încheiat.

Rezultatele arată că serialele și cărțile consumate în mod consecutiv, pe perioade mai lungi, au șanse mai mari să fie memorate și să devină surse de reflecție ulterioară. În aceste cazuri, publicul dezvoltă modele mentale mai solide despre personaje și întâmplări, revenind asupra lor pentru a le analiza sau reinterpreta.

Cercetătorii susțin că această activitate imaginativă poate avea efecte benefice asupra stării psihice. Oamenii care obișnuiesc să urmărească mai multe episoade la rând tind să se concentreze mai degrabă pe intrigă și pe evoluția personajelor decât pe propriile probleme cotidiene. Această detașare temporară contribuie la scăderea nivelului de stres.

Un alt aspect identificat este că persoanele care utilizează poveștile ca mijloc de evadare sunt mai predispuse la implicarea retrospectivă. De asemenea, timpul liber disponibil crește probabilitatea acestei activități imaginative, în timp ce nivelurile ridicate de stres o reduc.

Specialiștii afirmă că memoria și modul în care o poveste este înregistrată și recuperată ulterior joacă un rol decisiv în proces. Cu cât o narațiune este mai bine asimilată, cu atât sunt mai mari șansele ca publicul să revină asupra ei mental, recreând-o și reinterpretând-o.

Studiul nu demonstrează încă în mod direct legătura dintre implicarea retrospectivă, împlinirea psihologică și recuperarea emoțională, dar deschide calea unor noi cercetări în domeniu. Autorii consideră utilă investigarea posibilității ca anumite tipuri de consum media să fie „prescrise” pentru a sprijini bunăstarea și echilibrul psihic.

Rolul imaginației și al fanteziei în divertisment rămâne un domeniu relativ puțin explorat, notează cercetătorii. Totuși, concluziile actuale sugerează că modul în care oamenii consumă narațiuni – fie prin vizionare fragmentată, fie prin maratoane – influențează intensitatea și calitatea reflecțiilor ulterioare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#memorie #stres #studiu

Cinci cetățeni moldoveni au fost reținuți în Italia, fiind suspectați că au furat trei opere semnate de Paul Cézanne, Pierre-Auguste Renoir și Henri Matisse. Tablourile, evaluate la peste 9 milioane de euro, au fost recuperate după aproape cinci luni de la furt.

Potrivit agenției ANSA, operele au fost furate în noaptea de 22 spre 23 martie de la Fundația Magnani-Rocca din Mamiano di Traversetolo, în apropiere de Parma. Acestea au fost găsite de Carabinieri într-o locuință din Parma, în timpul unei percheziții.

Este vorba despre „Tasse et plat de cerises” de Cézanne, estimată la aproximativ 6 milioane de euro, „Les Poissons” de Renoir, evaluată la circa 3 milioane de euro, și „Odalisque sur la Terrasse” de Matisse, în valoare de aproximativ 20.000 de euro.

Potrivit anchetatorilor, nouă persoane de origine moldovenească sunt cercetate în acest caz, iar pentru cinci dintre ele a fost dispusă reținerea. Suspecții sunt cercetați pentru furt și asociere în scopul comiterii de infracțiuni.

Anchetatorii susțin că gruparea ar putea fi implicată în alte 14 furturi comise în provincia Parma și în zonele din apropiere. Ar fi fost vizate locuințe, localuri și companii. În cadrul anchetei au fost efectuate 15 percheziții și a fost identificată și o rețea de persoane care ar fi ajutat gruparea.

Cele trei tablouri au fost ascunse într-o cutie pentru televizor, în locuința unuia dintre suspecți. Anchetatorii au ajuns la grupare pornind inclusiv de la obiectele abandonate la locul furtului, printre care un extinctor și un mâner de târnăcop rupt.

Camerele de supraveghere au surprins momentul furtului. Doi bărbați cu fețele acoperite au intrat printr-o fereastră, au mers direct în sala în care erau expuse operele și le-au desprins de pe pereți. Tablourile au fost apoi transmise unui complice aflat în exterior. Întreaga operațiune a durat mai puțin de trei minute.

O a patra operă a lui Renoir, „Paysage de Cagnes”, a fost abandonată de hoți în timp ce fugeau.

Furtul a devenit public la o săptămână după ce s-a produs și a atras atenția internațională. Potrivit anchetatorilor, mediatizarea puternică ar fi făcut dificilă vânzarea unor opere atât de cunoscute, astfel că tablourile au rămas ascunse.

Reprezentanții Fundației Magnani-Rocca au salutat recuperarea operelor. Directorul științific Stefano Roffi a declarat că este o zi „cu adevărat fericită”, întrucât colecția fondatorului Luigi Magnani este din nou completă. Fundația găzduiește una dintre cele mai importante colecții private de artă din Italia.