Un nou studiu sugerează că vizionarea consecutivă a episoadelor dintr-un serial nu ar trebui privită doar ca o formă de divertisment pasiv, ci și ca un mecanism care poate sprijini sănătatea psihologică. Cercetarea arată că „maratoanele” de seriale pot contribui la reducerea stresului și anxietății prin implicarea mai profundă a spectatorilor în povești și personaje.
Autorii studiului au investigat un fenomen denumit retrospective-imaginative-involvement (RII), tradus prin implicare retrospectiv-imaginativă. Acesta descrie tendința oamenilor de a reflecta asupra narațiunilor preferate chiar și după ce experiența de vizionare s-a încheiat.
Rezultatele arată că serialele și cărțile consumate în mod consecutiv, pe perioade mai lungi, au șanse mai mari să fie memorate și să devină surse de reflecție ulterioară. În aceste cazuri, publicul dezvoltă modele mentale mai solide despre personaje și întâmplări, revenind asupra lor pentru a le analiza sau reinterpreta.
Cercetătorii susțin că această activitate imaginativă poate avea efecte benefice asupra stării psihice. Oamenii care obișnuiesc să urmărească mai multe episoade la rând tind să se concentreze mai degrabă pe intrigă și pe evoluția personajelor decât pe propriile probleme cotidiene. Această detașare temporară contribuie la scăderea nivelului de stres.
Un alt aspect identificat este că persoanele care utilizează poveștile ca mijloc de evadare sunt mai predispuse la implicarea retrospectivă. De asemenea, timpul liber disponibil crește probabilitatea acestei activități imaginative, în timp ce nivelurile ridicate de stres o reduc.
Specialiștii afirmă că memoria și modul în care o poveste este înregistrată și recuperată ulterior joacă un rol decisiv în proces. Cu cât o narațiune este mai bine asimilată, cu atât sunt mai mari șansele ca publicul să revină asupra ei mental, recreând-o și reinterpretând-o.
Studiul nu demonstrează încă în mod direct legătura dintre implicarea retrospectivă, împlinirea psihologică și recuperarea emoțională, dar deschide calea unor noi cercetări în domeniu. Autorii consideră utilă investigarea posibilității ca anumite tipuri de consum media să fie „prescrise” pentru a sprijini bunăstarea și echilibrul psihic.
Rolul imaginației și al fanteziei în divertisment rămâne un domeniu relativ puțin explorat, notează cercetătorii. Totuși, concluziile actuale sugerează că modul în care oamenii consumă narațiuni – fie prin vizionare fragmentată, fie prin maratoane – influențează intensitatea și calitatea reflecțiilor ulterioare.
