Reședința lui Putin din Soci, situată la Marea Neagră, a fost distrusă, conform unor imagini din satelit care compară starea zonei în 2023 și 2024. Se pare că președintele rus a redus considerabil vizitele la această reședință, probabil de teama atacurilor cu drone din partea ucrainenilor, potrivit Newsweek, transmite antena3.ro.

Instituția independentă de investigație rusă Proekt (Proiect) a raportat că imaginile din satelit indică demolarea principalei clădiri a proprietății Bocharov Ruchey în lunile februarie și martie, lăsând în urmă doar o groapă adâncă și echipamente de construcție. Finalizată în 1955, Bocharov Ruchey este situată în districtul Tsentralny din Soci și a fost locul unor întâlniri între Putin și diverși lideri internaționali.

Aceasta se află la aproximativ 420 de kilometri sud de ceea ce s-a numit „Palatul lui Putin”, un imobil de un miliard de dolari care a intrat în atenția publicului larg în 2021 după ce a fost difuzat un film al Fundației Anti Corupție (FBK) a lui Alexei Navalnîi. Putin și Kremlinul au negat că palatul îi aparține liderului rus.

La 6 martie, Putin a avut o întâlnire oficială la Bocharov Ruchey cu Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, care și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibile accidente în centralele nucleare din Ucraina.

Aceasta a fost ultima întâlnire a lui Putin organizată acolo, conform Proekt, care a adăugat că liderul rus „se teme pentru viața sa”.

Potrivit publicației, până la sfârșitul primului an de război, aeronavele lui Putin puteau fi urmărite prin Flightradar24, însă din septembrie 2023, acestea nu mai pot fi localizate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, numărul vizitelor lui Putin la reședința de la Soci a scăzut semnificativ de la începutul invaziei rusești în Ucraina. În 2023, a stat doar opt zile acolo, comparativ cu o medie de peste 30 de zile anual înainte de pandemia de COVID-19, cele mai frecvente vizite având loc în lunile mai, septembrie, octombrie și noiembrie.

Un alt detaliu notat de publicație este că Putin nu a mai vizitat reședința nici măcar de ziua de naștere a Alinei Kabaeva, fosta gimnastă despre care se presupune că ar avea doi copii cu el.

#palat #Putin #Soci

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.