Cea de-a doua Comisie condusă de Ursula von der Leyen va avea patru vicepreședinți executivi, trei dintre aceste poziții pentru familiile politice pro-europene și una pentru candidatul partidului conservator și populist de dreapta al premierului italian Giorgia Meloni, a relatat marți, 3 septembrie curent, cotidianul german Die Welt. Publicația, care afirmă că citează diplomaţi europeni şi surse informate din cadrul Comisiei, prezintă o primă schemă a portofoliilor pe care le vor ocupa mai mulți comisari europeni propuși, în vreme ce Politico Europe relatează că președinta executivului european pune presiuni pe mai multe state pentru a-și schimba unii dintre candidați bărbați propuși cu candidați femei în așa fel încât să poată fi asigurată paritatea de gen.
După ce Italia, România și Belgia și-au prezentat propunerile lor oficiale, zece din cele 27 de propuneri sunt femei, iar din perspectiva afilierii politice, comisarii din partea Partidului Popular European vor domina Colegiul Comisiei în următorii cinci ani.
Conform Die Welt, Ursula von der Leyen îi va încredinţa vicepreşedinţia executivă responsabilă de economie candidatului propus de premierul italian Giorgia Meloni, Raffaele Fitto, actual ministru al afacerilor europene care deține și responsabilitatea gestionării planului de redresare de aproape 200 de miliarde de euro al Italiei.
Raffaele Fitto va fi primul membru al unui partid populist de extremă dreapta care va deveni vicepreşedinte executiv al Comisiei, afirmă Die Welt. Fost europarlamentar şi co-preşedinte al Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni din Parlamentul European, Raffaele Fitto este un susţinător loial al Giorgiei Meloni, fiind unul dintre cei mai moderaţi membri ai partidului ei, Fraţii Italiei (FdI), după ce anterior a fost creştin-democrat şi apoi a făcut parte din partidul Forza Italia al lui Silvio Berlusconi.
Potrivit Die Welt, Ursula von der Leyen, realeasă în iulie, va numi ca alţi vicepreşedinţi executivi pe actualul comisar pentru piață internă, francezul Thierry Breton (vicepreşedinte executiv responsabil de industrie şi autonomia strategică), pe actualul vicepreședinte pentru economie, letonul Valdis Dombroviskis (vicepreședinte executiv responsabil de extindere şi reconstrucţia Ucrainei) şi pe comisarul propus de Spania, Teresa Ribera Rodriguez (vicepreședinte executiv pentru tranziţie climatică și digitală).
Breton este un înalt funcționar apropiat președintelui francez Emmanuel Macron și provine din familia politică liberală Renew Europe, Dombrovskis este afiliat Partidului Popular European din care face parte și von der Leyen, fiind unul dintre cei mai vechi comisari în căutarea unui al patrulea mandat, iar Ribera este membră a Partidului Socialiștilor Europeni.
Pozițiile de vicepreședinți cu influență vor fi întregite de fostul prim-ministru al Estoniei, Kaja Kallas. Aleasă Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate de liderii statelor membre, Kallas va ocupa și o poziție de vicepreședinte în cadrul Comisiei, conform tratatelor.
Jurnalul german adaugă că noul comisar european pentru energie urmează să fie ministrul ceh al industriei, Jozef Sikela.
Doi comisari europeni vor lucra, de asemenea, în colaborare directă cu Ursula von der Leyen, explică Die Welt, potrivit căruia preşedinta doreşte să facă din chestiunile de dereglementare una dintre temele majore ale mandatului său. Slovacul Maros Sefcovic va fi responsabil de reducerea birocraţiei şi problemele interinstituţionale, în timp ce polonezul Piotr Serafin va fi responsabil de problemele bugetare, potrivit cotidianului.
Radiografia nominalizărilor pentru următoarea Comisie arată că din cele 27 de propuneri, șase state îi propun pe actualii ocupanți ai poziției de comisar din executivul european.
Slovacia, Olanda, Croația, Letonia, Ungaria și Franța sunt țările care au optat să-i propună pe actualii comisari – Maros Sefcovic, Wopke Hoekstra, Dubravka Suica, Valdis Dombrovskis, Oliver Varhelyi și Thierry Breton – pentru un nou mandat.
Celelalte state care și-au nominalizat candidați pentru poziția de membru al Comisiei Europene sunt: Austria (Magnus Brunner), Belgia (Hadja Lahbib), Bulgaria (Ekaterina Zaharieva și Julian Popov), Cehia (Josef Sikela), Cipru (Costas Kadis), Danemarca (Dan Jorgensen), Grecia (Apostolos Tzitzikostas), Finlanda (Henna Virkkunen), Irlanda (Michael McGrath), Italia (Raffaelle Fito), Lituania (Andrius Kubilius), Luxemburg (Christophe Hansen), Malta (Glenn Micallef), Polonia (Piotr Serafin), Portugalia (Maria Luis Albuquerque), România (Roxana Mînzatu), Slovenia (Tomaz Vesel), Spania (Teresa Ribera) și Suedia (Jessika Roswall).
Bulgaria este singurul stat membru care a nominalizat doi candidați, o femeie și un bărbat.
De asemenea, zece dintre propuneri sunt femei, dintre care două sunt Ursula von der Leyen (Germania) și Kaja Kallas (Estonia), aceasta din urmă fiind nominalizată pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. Spre comparație, prima Comisie condusă de von der Leyen, 2019-2024, are în componența sa 14 bărbați și 13 femei.
În afară de Germania și Estonia, unde numirile lui von der Leyen și Kallas au fost determinate de acordul din cadrul Consiliului European, țările care au mai propus femei în viitoarea Comisie Europeană sunt Bulgaria, Croația, Finlanda, Portugalia, România, Spania, Suedia.
Din perspectivă politică, social-democrații europeni și-au manifestat frustrarea, deoarece Partidul Popular European, câștigător al alegerilor europene din luna iunie, este pe cale să obțină 13 poziții de comisar european, inclusiv postul de președinte prin Ursula von der Leyen (Germania).
Țările (13) care propun candidați PPE sunt: Austria, Bulgaria (care propune și un candidat Renew Europe), Croația, Finlanda, Germania (prin von der Leyen) Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Polonia, Portugalia, Suedia.
Statele UE (4) care propun candidați PES sunt: Danemarca, România, Slovacia, Spania.
Statele membre (6) care au avansat propuneri din partea grupului liberal Renew Europe sunt: Bulgaria, Belgia, Estonia (prin Kallas), Franța, Irlanda și Slovenia.
Candidatul din partea Ciprului, Cehiei și Maltei nu au afiliere politică menționată în prezent, în vreme ce candidatul Italiei vine din partea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, iar comisarul din partea Ungariei este arondat politic grupului de extremă-dreapta Patrioți pentru Europa al premierului maghiar Viktor Orban.
