În fiecare an Ministerul Mediului emite un ordin care reglementează sezonul de vânătoare. În acest document este scris ce specii și în ce număr pot fi împușcate. A fost propus spre consultare publică timp de șapte zile cu ecologiștii, vânătorii și alte persoane interesate. Vânătorii nu au fost de acord cu el, fiindcă lipseau gâștele și rațele. Au amenințat cu proteste masive. Ce s-a întâmplat în rezultat? Pe 26 noiembrie curent, în Monitorul Oficial, a apărut versiunea finală a ordinului. Peste noapte în document au apărut 11 specii de rațe și gâște, unele dintre care cu statut de specii vulnerabile. Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii a emis o poziție.

Ecopresa.md scrie că, deși în ordinul suspus consultărilor publice la începutul lunii noiembrie se permitea doar vânatul la iepure de câmp, fazan, porumbel gulerat și mistreț, în cel publicat în Monitorul Oficial se regăsesc și gâștele, și rațele. Experta de mediu Silvia Ursul este de părere că decizia Ministerului Mediului ar fi o cedare în fața presiunii vânătorilor.

„Este îngrijorător că inițial s-a propus spre consultare publică o altă versiune a ordinului și anume cea în care erau specificate cotele de vânătoare la porumbel sălbatic, fazan și iepure de câmp. Proiectul acesta de ordin a fost propus spre consultare în perioada 5.11 – 12.11, după care a apărut în formulă finală (26.11.2021), conținând noi specii și noi cote. Opinia publică și organizațiile de mediu nu a fost consultate cu privire la aceste noi adăugiri, acestea pur și simplu au fost incluse fără a fi consultate cu factorii interesați”.

Experta spune că, potrivit procedurii, reprezentanții Ministerului trebuiau să organizeze noi consultări publice.

S-a permis vânatul la următoarele specii de păsări: gâscă (gârlița mare, gâsca de vară); rață (rața mare, rața mică, rața cârâitoare, rața fluierătoare, rața sulițar, rața cu cap castaniu, rața lingurar), lișiță și găinușa de baltă. Două dintre ele sunt specii vulnerabile, lucru confirmat și de Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii. Vorbim despre rața cu cap castaniu și rața sulițar, ambele incluse în raportul „Lista Roșie Europeană a Păsărilor”, lansat de către Birdlife International în octombrie 2021.

O altă îngrijorare a ornitologilor este faptul că, în raionul Cahul, numărul gâștelor și rațelor care poate fi recoltat este foarte mare – 240 de capete de gâscă și 1550 de rață, lișiță și găinușă de baltă. Silvia Ursul a explicat că aceste specii se regăsesc în zona Lacului Manta, care face parte din Rezervația „Prutul de Jos”. Vânătorii au liber la vânat în zona protejată internațional, or Lacul Manta și bălțile adiacente fac parte din situl Ramsar nr. 1029 „Lacurile Prutului de Jos” și, de asemenea, fac parte din Rezervația Biosferei „Prutul de Jos”.

„Este bine cunoscut faptul că deși partidele clasice de vânătoare sunt focusate pe o anumită specie, acestea stresează multe alte specii din jur și contribuie la fenomenul de hăituire, adică de alungare a păsărilor dintr-un loc în altul fără să le ofere posibilitatea de a se așeza și odihni. Întrucât gâștele și rațele sălbatice călătoresc sute de kilometri pe zi în această perioadă și consumă multă energie, ele au nevoie foarte mare de zone calme, unde se pot simți în siguranță pentru a se odihni și a-și reface forțele. Având în vedere numărul foarte mic și insuficient de zone umede pe care Republica Moldova le are, suntem de părere că acestea ar putea contribui la protecția reală a avifaunei doar în contextul unei minime activități de vânătoare care exclude speciile de rață și gâscă”.

Totodată, experta mai spune că lipsa deranjului uman și inclusiv a vânătorii în zonele umede pot crește substanțial succesul de supraviețuire a speciilor care își petrec iarna în Republica Moldova.

Potrivit ordinului publicat în Monitorul Oficial se mai permite vânătoarea la iepure de câmp, fazan și porumbel gulerat pe terenurile de vânătoare preponderent neîmpădurite, atribuite asociațiilor de vânători și pescari, de către autoritățile administrației publice locale. În fondul forestier de stat atribuit în folosință în scop de gospodărire cinegetică (pădure arendată) se va permite vânatul la specia mistreț. De asemenea, nelimitată este cota de recoltare la vulpi și șacali. Ținem să precizăm că, vânătorii care vor ieși să împuște mistreți vor plăti câte 2500 de lei, fiecare.

Este de menționat că, anterior, Societatea Vânătorilor și Pescarilor din Moldova anunțase că va organiza o acțiune amplă de protest în toate centrele raionale din țară, dacă nu va fi deschis sezonul de vânătoare. Protestul urma să fie organizat sâmbătă, 27 noiembrie curent.

#Ministerul Mediului #ordin #sezon de vanatoare

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.