Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

Zeci de mii de francezi au protestat împotriva vaccinării anti-COVID-19. Două centre de vaccinare, vandalizate

19 Iul. 2021, 13:12
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
19 Iul. 2021, 13:12 // În Lume //  Realitatea.md

Peste 100.000 de francezi au scandat „Libertate!” şi au purtat semne care denunţau o „dictatură sanitară” a preşedintelui Macron, în cadrul unor proteste organizate sâmbătă, împotriva vaccinării şi a certificatelor COVID la Paris, Strasbourg, Lille şi la Montpellier. Totodată, două centre de vaccinare au fost vandalizate, potrivit Mediafax.

Mii de oameni au mărşăluit sâmbătă în Franţa pentru a protesta împotriva vaccinărilor obligatorii pentru lucrătorii din domeniul sănătăţii şi a permiselor COVID-19, documente care vor fi necesare pentru a intra în restaurante şi alte locuri.

Un marş ţinut la Paris şi condus de un politician de extremă dreaptă şi poziţionat anti-vaccin a atras o mulţime neobişnuit de mare, crescută de furia determinată de noile reguli ale virusului, anunţate săptămâna aceasta de preşedintele francez Emmanuel Macron.

De asemenea, au avut loc demonstraţii la Strasbourg – în est, Lille – în nord, Montpellier – în sud şi în alte părţi ale Franţei. Se estimează că pe străzi au ieşit peste 100.000 de oameni, potrivit Le Parisien, în 136 de regiuni ale Franţei.

Măsurile lui Macron vizează încetinirea răspândirii variantei Delta a coronavirusului şi protejarea spitalelor de o nouă creştere a îmbolnăvirilor.

Preşedintele a ordonat tuturor lucrătorilor din domeniul sănătăţii să fie vaccinaţi până la 15 septembrie şi a anunţat că vor fi necesare certificate speciale Covid-19 în toate restaurantele, barurile, spitalele, centrele comerciale, trenurile şi avioanele.

Pentru a obţine un permis, care va fi necesar la restaurante începând de luna viitoare, oamenii trebuie să fie complet vaccinaţi, să se fi recuperat recent după virus sau să aibă un test de virus negativ.

Măsurile au determinat un număr record de persoane să se înscrie pentru vaccinări în ultimele zile, dar au provocat şi furie în rândul anumitor grupuri.

Centre de vaccinare vandalizate

Două centre de vaccinare au fost prădate în Franța, în timpul protestelor împotriva măsurilor sanitare ale guvernului, conform BBC.

O locație din sud-estul Franței a fost vandalizată, vineri noapte și inundată cu furtunuri de stingere a focului, potrivit autorităților.

Sâmbătă, o altă clinică din sud-vest a fost parțial distrusă în ceea ce presa locală numește un atac de incendiere.

Martine Wonner le-a spus protestatarilor să “asedieze” birourile legiuitorilor care au susținut politicile guvernamentale privind pandemia.

Sceptică renumită față de vaccinurile Covid, Wonner ar putea fi chemată în justiție și a fost forțată să demisioneze, duminică, din grupul de opoziție din parlament. Ea a spus că vorbele sale au fost răstălmăcite.

Acte de violență și vandalism au mai avut loc de câteva ori împotriva parlamentarilor care au sprijinit noile reglementări privind vaccinarea.

Săptămâna trecută, un panel de oameni de știință care au consiliat guvernul francez a avertizat că un al patrulea val ar putea veni în următoarele luni. Doar puțin peste jumătate din populație a primit prima doză iar mai puțin de 40% ambele doze.

Sondajele au sugerat că există o ezitare răspândită față de vaccinuri în Franța. Unstudiu publicat de Ipsos anul trecut arată că doar 40% din oamenii chestionați în Franța intenționai să se vaccineze.

A treia zi cu peste 10.000 de noi infectări cu coronavirus în Franța

Statul francez a raportat, duminică, peste 12.500 de cazuri noi de Covid-19, fiind a treia zi consecutivă când numărul infecţiilor a depăşit numărul de 10.000, în condiţiile în care răspândirea variantei mai contagioase Delta a dus la accelerarea creşterii, transmite Reuters.

Ministerul Sănătăţii a precizat totuşi că cele 12.532 de cazuri noi raportate duminică includ cazuri care nu au fost publicate cu o zi înainte. Numărul total al cazurilor de la începutul epidemiei a ajuns la 5,87 milioane.

”Datele zilnice publicate astăzi (+12.532) nu trebuie să fie interpretat ca o creştere excepţională a numărului de cazuri zilnice, într-un context al unei dinamici puternice în evoluţia numărului de cazuri”, arată o notă publicată pe site-ul ministerului.

Sâmbătă au fost raportate 10.949 de cazuri, iar vineri 10.908.

De asemenea, 891 de bolnavi de coronavirus se află la terapie intensivă, în creştere cu o persoană, faţă de ziua precedentă, în timp ce numărul total al deceselor în spitale a crescut cu 5, la 111.472.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 14:29
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 14:29 // Slider //  Daniela Baranovschi

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!