Rusia rămâne o ameninţare pentru ţări europene precum Polonia şi statele baltice, a susţinut preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat publicației germane Die Zeit. ”Sunt sigur că Polonia este de asemenea în pericol. De fapt, întregul continent este, atât timp cât Rusia are posibilitatea să atace un alt stat”, a declarat liderul Ucrainei. Cât despre pericolul ca Rusia să declanşeze un război nuclear, Zelenski spune că această amenințare a lui Vladimir Putin nu arată altceva decât slăbiciune.

Preşedintele Ucrainei s-a arătat convins că este vorba despre o „cacealma”, întrucât „una este să fii un asasin şi alta este să fii un sinucigaş”.

”Ameninţarea lui Putin cu armele nucleare denotă mai degrabă slăbiciune. Cine ameninţă cu folosirea armelor nucleare o face numai dacă nimic altceva nu mai funcţionează”, a estimat el, după ce liderul de la Kremlin a ordonat pe 27 februarie plasarea forţelor ruse de descurajare nucleară în stare de alertă, relatează EFE, citată de Digi24.

Zelenski mai crede că există state care intenţionează să urmeze exemplul Rusiei şi să-şi atace vecinii dacă Rusia nu va fi oprită acum din agresiunea ei contra Ucrainei. Prin urmare, argumentează Zelenski, apărarea Ucrainei este în realitate ”o acţiune globală împotriva războiului” care să descurajeze posibili atacatori în alte părţi ale lumii.

Rusia nu va obţine victoria în Ucraina şi comunitatea internaţională are capacitatea ”de a opri invazia”, consideră Zelenski. Totuşi, el a subliniat că armele pe care le primeşte din Occident ţara sa nu sunt suficiente şi este nevoie de mai mult sprijin pentru a opri ”barbaria” armatei ruse, pe care o acuză de crime de război.

”Dacă sancţiunile (împotriva Rusiei) ar fi fost de ajuns, atunci ofensiva s-ar fi terminat până acum”, a reproşat Zelenski statelor occidentale, pe care le-a acuzat în plus că în continuare cumpără petrol şi gaze din Rusia şi multe dintre companiilor lor sunt mai departe prezente pe piaţa rusă.

El a cerut astfel din nou un embargou economic total împotriva Rusiei şi excluderea tuturor băncilor ruse din sistemul de plăţi SWIFT, precum şi implementarea unei zone de excludere aeriană deasupra Ucrainei, cereri cărora statele occidentale nu sunt dispuse să le dea curs, dat fiind nevoia lor de produse energetice şi materii prime din Rusia şi riscul intrării într-un conflict militar direct cu aceasta în cazul impunerii acelei zone de excludere aeriană, mai scrie EFE, citată de Agerpres.

Întrebat despre oferta americană de a fi evacuat din Ucraina împreună cu familia sa, Zelenski a asigurat că va rămâne la Kiev ”împreună cu poporul”.

”Dorm puţin, beau multă cafea şi am multe discuţii şi negocieri”, astfel a descris el viaţa pe care o duce după ce Rusia a atacat ţara sa pe 24 februarie.

#Putin #razboi #Rusia #Ucraina #Zelenski

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.