Peter Magyar, liderul partidului Tisza, este politicianul care a câștigat alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban.

Comisia Electorală Națională a anunțat, după numărarea a peste 98% din voturi, că partidul Tisza ar putea obține 138 din cele 199 de mandate din parlament, ceea ce ar reprezenta o majoritate constituțională.

În noaptea victoriei, în fața susținătorilor adunați la Budapesta, Peter Magyar a declarat: „Am eliberat Ungaria, ne-am recuperat patria”. Ulterior, acesta a transmis că câștigul său reflectă schimbarea de atitudine a electoratului: „În această seară, adevărul a învins minciunile”.

Parcursul lui Peter Magyar

Peter Magyar s-a născut în martie 1981 la Budapesta, într-o familie de avocați. Este strănepotul fostului președinte al Ungariei, Ferenc Madl și a studiat dreptul la Universitatea Catolică Pazmany Peter.

În tinerețe, a fost apropiat de partidul Fidesz, condus de Viktor Orban, iar în 2006 a oferit chiar asistență juridică formațiunii, fără remunerație. Ulterior, în 2010, a fost numit funcționar în Ministerul Afacerilor Externe, iar în 2011 a lucrat la Reprezentanța Permanentă a Ungariei pe lângă Uniunea Europeană, la Bruxelles.

A revenit în Ungaria în 2018, fiind numit în conducerea unei companii de stat și ulterior în instituții guvernamentale. A fost căsătorit cu Judit Varga, fost ministru al justiției în guvernul Orban, de care a divorțat în 2023.

Schimbarea radicală a poziției sale a venit în 2024, în contextul unui scandal major legat de o grațiere controversată acordată în cazul unui dosar de abuz într-un orfelinat, situație care a declanșat proteste în Ungaria. În urma scandalului, președinta Katalin Novak a demisionat, la fel și Judit Varga din funcțiile politice.

Magyar a devenit una dintre vocile principale ale nemulțumirii publice, acuzând guvernul Orban de corupție. În martie 2024, a publicat pe Facebook o înregistrare audio dintr-o discuție cu fosta sa soție, în care erau menționate tentative de influențare a unor dosare de corupție.

Tot atunci, el a declarat pentru presa maghiară că Viktor Orban și aliații săi „se ascundeau în spatele fustelor femeilor”. Potrivit analistului Gabor Gyori, citat de Al Jazeera, ruptura sa de Fidesz a fost treptată, dar accelerată de scandalul politic din 2024, care a alimentat ascensiunea sa publică.

Ascensiune politică și noul partid

În aprilie 2024, Peter Magyar a intrat oficial în politică, alăturându-se partidului de centru-dreapta Tisza, pe care l-a condus în alegerile europene și parlamentare. În acest sens, a câștigat un loc în Parlamentul European, iar apoi a condus partidul spre victoria din alegerile din Ungaria.

La începutul anului 2024, Tisza și-a prezentat platforma electorală, axată pe combaterea corupției, reformarea instituțiilor statului, restabilirea statului de drept și apropierea de Uniunea Europeană și NATO.

Rezultat electoral și viitor politic

În alegerile din 12 aprilie, partidul Tisza a obținut o victorie categorică, iar Peter Magyar este pe cale să devină următorul prim-ministru al Ungariei.

El a anunțat că prima sa vizită externă va fi la Varșovia, urmată de Viena și Bruxelles, unde va discuta despre relațiile cu Uniunea Europeană și finanțarea comunitară. De asemenea, acesta a promis reformarea sistemului politic maghiar și restabilirea mecanismelor de control și echilibru, despre care a spus că au fost „ținuți ostatici” în ultimii 16 ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Transparența decizională a fost afectată în ședința plenară a Parlamentului din 10 septembrie, iar modul în care a fost revocat deputatul Partidului „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, din componența delegației Legislativului la Uniunea Interparlamentară Permanentă ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare. Constatările apar în raportul de monitorizare al Asociației Promo-LEX, care atrage atenția și asupra lipsei de intervenție a președintelui Parlamentului în cazul unor expresii necenzurate folosite de Renato Usatîi, liderul formațiunii „Partidul Nostru”.

Potrivit Promo-LEX, transparența decizională a fost afectată în cazul a două dintre cele cinci proiecte de lege supuse votului, ceea ce reprezintă 40% din total. În ambele cazuri nu a fost respectat termenul de 10 zile lucrătoare prevăzut pentru prezentarea recomandărilor de către părțile interesate.De asemenea, înainte de începerea ședinței plenare nu au fost publicate unele acte aferente procesului legislativ, printre care un aviz al Direcției generale juridice, un aviz al Guvernului, o expertiză anticorupție și o sinteză a recomandărilor.

Promo-LEX reiterează că respectarea termenelor de consultare publică și publicarea tuturor documentelor relevante înainte de examinarea proiectelor în plen sunt necesare pentru un proces decizional transparent și pentru participarea reală a părților interesate la elaborarea legislației.

Organizația a atras atenția și asupra modului în care a fost gestionat un moment de la începutul ședinței. Reprezentanții opoziției parlamentare au înaintat 19 propuneri de modificare și completare a ordinii de zi, însă niciuna nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Ulterior, Renato Usatîii, deputatul „Partidul Nostru” a folosit expresii necenzurate, iar președintele Parlamentului nu a intervenit. Promo-LEX consideră că această lipsă de reacție contravin Regulamentului Parlamentului, care îi atribuie președintelui ședinței responsabilitatea de a veghea la respectarea Regulamentului și la menținerea ordinii în plen.

Un alt aspect semnalat de Promo-LEX vizează revocarea deputatului Verșinin, desemnat de fracțiunea „Democrația Acasă”, din funcția de președinte al Grupului Național al Republicii Moldova la Uniunea Interparlamentară.

Potrivit explicațiilor prezentate în plen, propunerea de revocare a fost înaintată la inițiativa președintelui Parlamentului, nu de fracțiunea care l-a desemnat pe deputat, motivul invocat fiind conduita și declarațiile acestuia.

Promo-LEX atrage atenția că Regulamentul Parlamentului atribuie fracțiunilor dreptul de a propune numirea și revocarea propriilor reprezentanți în delegațiile parlamentare permanente. În aceste condiții, revocarea unui reprezentant la inițiativa unui alt subiect decât fracțiunea care l-a desemnat, fără ca acesteia să i se ofere posibilitatea de a desemna un alt reprezentant, ridică semne de întrebare privind respectarea procedurii regulamentare și autonomia fracțiunilor parlamentare.

În același timp, organizația salută faptul că Parlamentul a aprobat ordinea de zi a ședințelor plenare pentru o perioadă de două săptămâni, în conformitate cu Regulamentul Parlamentului. Potrivit Promo-LEX, această practică contribuie la predictibilitatea procesului legislativ.

Ordinea de zi a ședinței din 10 septembrie a fost publicată cu o zi înainte și a inclus 24 de subiecte. În total, deputații au votat cinci proiecte de lege și patru proiecte de hotărâre, toate cele cinci proiecte de lege fiind aprobate în prima lectură.

Promo-LEX precizează că niciunul dintre proiectele de lege adoptate în această ședință nu a avut relevanță pentru integrarea europeană.

Ședința plenară a durat aproximativ opt ore și 30 de minute, inclusiv o pauză de o oră și cinci minute. Cele mai lungi dezbateri au vizat proiectul de lege privind modificarea unor acte normative pentru simplificarea legislației fiscale și vamale, discuțiile durând aproximativ patru ore și 21 de minute.