Norvegia va introduce restricții severe privind utilizarea instrumentelor de inteligență artificială în școli, elevii din ciclul primar urmând să nu mai poată folosi, în general, astfel de tehnologii în procesul de învățare. Anunțul a fost făcut vineri de premierul Jonas Gahr Støre, pe fondul preocupărilor legate de impactul AI asupra educației copiilor.

Potrivit noilor reguli, elevii din clasele I-VII, cu vârste cuprinse între 6 și 13 ani, nu ar trebui să utilizeze instrumente de inteligență artificială generativă. În cazul elevilor de gimnaziu, cu vârste între 14 și 16 ani, utilizarea acestora va fi permisă doar cu prudență și sub supravegherea profesorilor.

„Cel mai important în școală este să-i învățăm pe copiii noștri să citească, să scrie, să calculeze”, a declarat premierul Jonas Gahr Støre. Noile reguli urmează să intre în vigoare odată cu începutul viitorului an școlar, la sfârșitul lunii august.

În schimb, elevii de liceu, cu vârste între 17 și 19 ani, vor trebui să învețe cum să utilizeze în mod corect inteligența artificială, astfel încât să fie pregătiți pentru studiile viitoare și pentru piața muncii.

Conform Agerpres, decizia vine după o serie de măsuri adoptate de autoritățile norvegiene pentru îmbunătățirea rezultatelor școlare. În 2024, guvernul a interzis smartphone-urile în școli și a oferit profesorilor mai multe atribuții pentru menținerea disciplinei în clase.

Totodată, autoritățile intenționează să încurajeze revenirea la metodele tradiționale de învățare. Guvernul a anunțat că va propune o legislație care să permită finanțarea unui număr mai mare de cărți în școli, inversând astfel tendința de înlocuire a acestora cu tablete și alte dispozitive digitale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#AI #Norvegia

Direcțiile raionale și municipale de învățământ urmează să fie înlocuite cu Agenții Teritoriale pentru Educație (ATE), care vor prelua administrarea școlilor. Schimbareava începe la 1 ianuarie 2027 în 32 de unități administrativ-teritoriale, iar în municipiile Chișinău și Bălți – un an mai târziu.

Transferul atribuțiilor este pregătit de Ministerul Educației și Cercetării (MEC), care a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului, aflat în avizare. Documentul stabilește cum vor fi constituite și organizate noile agenții și cum vor fi preluate responsabilitățile, personalul, bunurile, documentele și contractele actualelor direcții.

ATE vor administra instituțiile publice de învățământ primar, gimnazial, liceal și special. Autoritățile publice locale de nivelul al doilea nu vor mai avea calitatea de fondator al școlilor transferate, dar vor păstra responsabilitățile pentru educația timpurie și învățământul extrașcolar.

Reorganizarea va viza și angajații direcțiilor de educație. În funcție de atribuțiile lor și de structura noilor agenții, aceștia vor putea fi transferați, redistribuiți sau angajați în noile structuri. Ministerul precizează că vor fi respectate garanțiile prevăzute de legislația muncii și cea privind funcția publică.

Odată cu trecerea la noul sistem, școlile vor primi finanțare direct de la bugetul de stat, în baza costului standard per elev. Bugetele instituțiilor și rapoartele privind cheltuirea banilor vor fi publicate online. Investițiile vor fi stabilite în funcție de starea clădirilor, siguranța elevilor, numărul copiilor și condițiile de studiu.

Noile agenții vor gestiona rețeaua școlară, resursele umane, finanțarea și patrimoniul instituțiilor, transportul elevilor și incluziunea. Acestea vor monitoriza și activitatea școlilor.

Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, afirmă că pregătirea mecanismelor de tranziție are scopul de a asigura continuitatea activității școlilor și de a evita blocajele administrative.

Crearea ATE face parte din reforma „Restart în educație”, prin care ministerul urmărește instituirea unui sistem unitar de administrare a învățământului general.