Judecătoarea Marina Rusu din cadrul Judecătoriei Cahul, ultima candidată din rândul judecătorilor la funcția de membră în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) trimisă de CSJ la reevaluarea pre-vetting, este indignată de informațiile care au apărut în spațiul public despre președintele Comisiei Pre-Vetting, dar și de reacția publică a Comisiei Pre-Vetting care i-a luat apărarea. Ea a anunțat joi, 28 martie curent, că a depus o cerere privind revocarea membrilor Herman von Hebel și Tatiana Răducanu.

VIDEO Părinții lui Ion Chirtoacă, audiați de Comisia Pre-Vetting. Tatăl, emoționat: „Capul sus și înainte!”

„Am considerat necesar să depun o cerere privind revocarea membrilor Herman von Hebel și Tatiana Răducanu, pe motiv de lipsă a unei reputații ireproșabile și a admiterii unei situații de incompatibilitate. Am așteptat reacția domnului Herman von Hebel după publicarea articolului-bomba, dar comunicatul comisiei a mai agravat situația – comisia a confirmat situația de incompatibilitate. Este foarte grav, când o comisie care are sarcina de a verifica integritatea judecătorilor și procurorilor este de o persoana care este lipsită de integritate”, a anunțat judecătoarea Marina Rusu.

Comisia Pre-Vetting a emis miercuri, 27 martie curent, o declarație, menționând că acuzațiile sunt nefondate.

Anterior, fosta președintă a Comisiei juridice numiri și imunități din Parlament, Olesea Stamate, a afirmat că statele care au propus candidații pentru Comisia Pre-Vetting au expertiză foarte bună în domeniul reformării justiției. Conform ei, parlamentarii au examinat experiența lor profesională. „În cazul lui Herman von Hebel nu au fost informații care să indice anumit probleme legate de reputație și integritate. Abia când el deja era în funcție, la comisie au parvenit informații despre anumite probleme legate de activitatea sa într-o comisie de pre-vetting în Albania, dar era deja târziu”, a declarat deputata.

Herman von Hebel, președintele Comisiei Pre-Vetting, a activat în perioada 8 martie 2013 – 16 aprilie 2018 în calitate de grefier la Curtea Internațională Penală de la Haga. Potrivit presei olandeze, în 2018 el ar fi cauzat prejudicii de cel puțin 760.000 de euro Curții Internaționale Penale. Mai exact, mai multe decizii, considerate a fi ilegale s-au luat în legătură cu o reformă pusă la cale de Herman von Hebel la Curte, iar instanța a suportat cheltuieli de 7 milioane de euro pentru proces. Apoi, judecătorii instanței l-au acuzat pe von Hebel de intenții ascunse.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Pre-Vetting #judecatoare #Marina Rusu

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.