Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

ONG-urile de media condamnă atacurile primarului capitalei la adresa presei

20 Mart. 2023, 18:05
 // Categoria: Societate // Autor:  Elena Putregai
20 Mart. 2023, 18:05 // Societate //  Elena Putregai

Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media condamnă comportamentul primarului municipiului Chișinău, Ion Ceban, manifestat prin lansarea atacurilor la adresa mass-mediei care abordează problemele capitalei. Organizațiile acuză edilul că utilizează resursele administrative pentru subminarea libertății presei de a critica autoritățile publice și persoanele care exercită funcții publice. Într-o declarație publică, ONG-urile de media îi cer primarului să adopte un limbaj și comportament adecvat, transmite IPN.

VIDEO Ceban vrea să confecționeze un monument funerar pentru „decesul presei” din Moldova

Semnatarii declarației precizează că în cadrul a două ședințe săptămânale, din 13 și 20 martie, ale serviciilor Primăriei Chișinău, Ion Ceban a dedicat o parte din intervențiile sale mass-mediei care abordează subiecte legate de felul în care sunt sau nu administrate mai multe probleme din municipiu. Șeful administrației municipale a catalogat materialele jurnalistice drept „minciuni”, „jumătăți de măsură”, „prostii” și „manipulare crasă”.  În același timp, edilul a lansat acuzații grave la adresa furnizorului public de servicii media.

ONG-urile de media condamnă acest comportament, calificându-l impropriu pentru o persoană care exercită o funcție de demnitate publică. Semnatarii îi solicită primarului general al municipiului Chișinău să renunțe la campania de intimidare a presei ce reflectă subiecte despre modul în care administrația municipală își exercită atribuțiile. Aceștia reamintesc că Legea cu privire la libertatea de exprimare garantează oricărei persoane, inclusiv jurnaliștilor, dreptul de a critica statul și autoritățile publice. Potrivit legii, persoanele care exercită funcții publice pot fi supuse criticii, iar acțiunile lor – verificării din partea mass-mediei, în ceea ce privește modul în care și-au exercitat sau își exercită atribuțiile.

În aceeași ordine de idei, ONG-urile de media condamnă practicile de utilizare a resurselor administrative, inclusiv banii publici și timpul ședințelor autorității, pentru lansarea atacurilor și amenințărilor la adresa jurnaliștilor.

„Cerem primarului Ion Ceban să adopte un limbaj și comportament adecvat, abținându-se pe viitor de la manifestarea oricăror forme de intoleranță în raport cu jurnaliștii și instituțiile media. Totodată, aducem la cunoștința persoanelor care se consideră lezate în drepturi în urma publicării unui material jurnalistic că pot deplânge acțiunile mass-mediei la Consiliul de Presă”, se arată în declarația ONG-urilor.

Semnatarii declarației sunt Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic, Asociația Media Guard, Asociația Presei Electronice, Asociaţia Presei Independente, Centrul  „Acces-Info”, Centrul de Investigații Jurnalistice și Comitetul pentru Libertatea Presei.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.