Noi știm că la Moldovagaz s-au făcut foarte multe lucruri abuzive timp de zeci de ani și am tot auzit că sunt implicați în scheme de corupție oameni de la Moldovagaz și din Guvern, a declarat președintele Republicii Moldova, Maia Sandu în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la JurnalTV, scrie Bani.md.

Dacă ne amintim, în 2017, a fost modificată legea care interzice Curții de Conturi să facă verificări la Moldovagaz și la alte întreprinderi din această categorie. Și până în 2017 se găsea cineva de la guvernare care făcea tot posibilul ca să nu ajungă Curtea de Conturi la Moldovagaz. Și e clar de ce se făcea acest lucru, pentru că cineva voia să ascundă anumite lucruri de acolo, a precizat Maia Sandu.

În opinia președintelui, acolo e clar că o parte din datorii s-au acumulat managementului defectuos și datorită corupției. Or, pe lângă auditul internațional trebuie și un control. „Și o să ne putea da cu părerea ce s-a întâmplat la această companie”.

Problema e că la Moldovagaz s-a furat foarte mulți ani și o parte din aceste datorii pe care le prizintă Gazprom vin de pe urma managementului defectuos și a corupției. Va fi mai greu acum să se descopere aceste scheme pentru că au trecut mulți ani, dar oricum merită să fie făcute verificări, a mai spus Sandu.

Maia Sandu s-a întrebat retoric de ce nu s-au făcut rezerve de gaz când prețurile erau mici ca să nu pățească guvernul ceea ce s-a întâmplat recent să rămâi fără gaze a doua zi.

După expirarea contractului cu Gazprom, secretarul de presă al concernului, Serghei Cuprianov declara că Republica Moldova trebuie să-și achite inițial datoria pe care o are la gaz li după să se așeze la masa de negocieri. Datoria invocată era de 403 mil. USD, iar cu tot cu penalități se ridică la 709 mil. USD.

În protocolul contractului la gaz dintre Moldovagaz și Gazprom nu se regăsește suma datoriei pe care urmează să o ramburseze compania moldovenească. Aceasta urmează a fi stabilită după efectuarea auditului.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu declara anterior că pe parcursul a 30 de ani în care s-au semnat protocoale nu a fost rezolvată problema acestor datorii. Unele dintre ele sunt încă din anul 1994. ”Este important să fie stabilită suma acestor creanțe după care în 5 ani să se găsească soluții de reeșalonare”.

#Gazprom #Maia Sandu #Moldovagaz

Implicarea comunităților locale, pregătirea voluntarilor și stabilirea unor mecanisme clare de coordonare între autorități sunt câteva dintre lecțiile pe care Republica Moldova le poate prelua din experiența Suediei în gestionarea situațiilor de criză. Despre aceste practici a vorbit Karl Torring, consilier strategic în cadrul Agenției Suedeze pentru Apărare Civilă și Reziliență, într-un interviu pentru proiectul „Security Corner”.

Expertul a explicat că Suedia utilizează un sistem de evaluare a vulnerabilităților climatice, prin care instituțiile publice și autoritățile locale trebuie să identifice riscurile generate de schimbările climatice și să elaboreze planuri pentru reducerea acestora.

Potrivit lui Karl Torring, țara are o directivă națională privind adaptarea la schimbările climatice, care stabilește responsabilități pentru agențiile guvernamentale și consiliile locale. Acestea trebuie să evalueze vulnerabilitățile și să identifice riscurile la care sunt expuse comunitățile, inclusiv în cazul unor inundații sau al altor fenomene extreme.

Un alt element important este finanțarea măsurilor de prevenire. Agenția suedeză oferă sprijin financiar consiliilor locale pentru proiecte de adaptare la schimbările climatice și reducerea riscurilor de inundații, autoritățile locale contribuind, la rândul lor, cu o parte din costuri.

În ceea ce privește gestionarea unei crize, Suedia aplică principiul proximității, potrivit căruia intervenția trebuie să înceapă cât mai aproape de locul unde apare problema. Astfel, instituția sau autoritatea responsabilă de o anumită facilitate trebuie să gestioneze inițial situația. Dacă resursele locale nu sunt suficiente, coordonarea intervenției este transferată la nivel regional și, ulterior, național.

„Pentru noi, mecanismele clare de colaborare și o linie clară de comandă pentru gestionarea unei crize sunt esențiale”, a explicat Karl Torring.

Expertul a subliniat că pregătirea pentru situații de urgență nu trebuie separată de pregătirea pentru amenințări la adresa securității naționale. Suedia dezvoltă un sistem de apărare totală, care conectează apărarea civilă cu cea militară, astfel încât instituțiile să poată răspunde inclusiv în situații de alertă ridicată.

Un rol important în acest sistem îl au cetățenii. În Suedia, persoanele cu vârste între 16 și 70 de ani pot avea obligația de a îndeplini un rol în structura de apărare totală, atunci când sunt chemate. În paralel, autoritățile desfășoară campanii de informare și implică asociațiile de locatari și comunitățile în proiecte de pregătire pentru situații de criză.

Torring a menționat și necesitatea identificării grupurilor vulnerabile, pentru ca autoritățile să poată anticipa modul în care acestea ar fi afectate de fenomenele climatice și să le ofere sprijin adaptat nevoilor lor.

Referindu-se direct la Republica Moldova, expertul a amintit că a participat anterior la o misiune de evaluare a sistemului național de reducere a riscurilor de dezastre. Printre recomandările formulate atunci s-au numărat îmbunătățirea comunicării cu diferite categorii de populație și consolidarea capacităților serviciilor de intervenție. De asemenea, acesta a sugerat că Republica Moldova ar putea investi în instruirea voluntarilor și în susținerea organizațiilor societății civile care doresc să contribuie la pregătirea comunităților pentru situații de urgență.

„Suntem foarte impresionați de Republica Moldova în cadrul misiunii UCPM pe care am făcut-o anterior. Nivelul conferinței, calitatea rapoartelor și organizarea sunt lucruri de la care vreau să ne inspirăm și noi, în Suedia”, a declarat Karl Torring.

Interviul a fost realizat în cadrul proiectului „Security Corner” și abordează experiența suedeză în consolidarea rezilienței naționale, gestionarea riscurilor climatice și pregătirea instituțiilor și comunităților pentru situații de criză.