Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

VIDEO Am preluat spitalele cu datorii de milioane de lei. Nu aveau bani pentru medicamente, Ala Nemerenco

18 Nov. 2021, 19:44
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
18 Nov. 2021, 19:44 // Actualitate //  Realitatea.md

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a acuzat fosta guvernare socialistă pentru faptul că a gestionat prost criza de medicamente și cea financiară din spitale, fapt ce a dus la acumularea de datorii de către instituțiile spitalicești, informează Realitatea.md.

Șefa de la Sănătate spune că atunci când a preluat conducerea Ministerului, la 6 august, era o criză acută de echipamente, lipsă de cadre medicale, presiune din partea sferelor de influență la nivel local.  „La acel moment spitalele înregistrau datorii de circa 81 mln de lei, asigurarea cu medicamente era blocată și agenții economici refuzau să mai livreze alte comenzi, fiindcă nu erau stinse datoriile vechi.

Institutul de Medicină Urgentă avea 23 de mln de lei datorii la medicamente, Spitalul Oncologic – 8 mln de lei , spitalul Sfânta Treime – peste 4 mln de lei, Spitalul Clinic Republican – 3,2 mln de lei, Spitalul Ministerului Sănătății – aproape 3 mln, spitalele raionale ajungeau la câte un milion de lei fiecare.

Am avut ședințe cu CNAM, am rectificat la acel moment bugetul. Vreau să spun de unde se trag cele datorii. Salut faptul că ați majorat salariile la medici, dar dvs nu ați pregătit foarte bine acea inițiativa legislativă, fiindcă ați majorat acele salariile exact din sumele de bani care le dețineau spitalele.

Din bani, 91% erau pentru salarizare, și le rămânea 9% pentru cheltuieli pentru medicamente, consumabile, energie electrică, apă, canalizare, și normal că aveau să intre în datorii”, a declarat Ala Nemerenco de la tribuna centrală a Parlamentului.

Realitatea.md amintește că ministra a fost chemată la ședința Parlamentului, pentru că deputații din opoziție au depus o moțiune simplă de cenzură, fiind indignați de politicile Ministerului Sănătății privind  gestionarea crizei pandemice.

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!