Alte 371 de cazuri noi de infectare cu COVID-19 au fost confirmate astăzi în Republica Moldova, după efectuarea a – 3 452 de teste, anunță Ministerul Sănătății.

Din numărul total de cazuri, unul este asociat cu contact în afara țării și anume din Marea Britanie, iar un caz a fost confirmat la un cadru medical. Astfel, bilanțul cazurilor de COVID-19 în țara noastră a ajuns la 358 202.

În total, în cadrul instituțiilor medico-sanitare spitalicești, sunt internate 1 458 de persoane confirmate cu infecția COVID-19, dintre care 167 în stare extrem de gravă și 23 pacienți sunt supuși ventilării mecanice.

Alte 767 de persoane au fost vindecate. În total, 340.293 persoane au fost tratate de COVID-19.

În tratament la domiciliu cu forme ușoare și moderate de COVID-19 se află 5 651 de persoane, iar 11 107 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, au fost raportate și 35 de decese provocate de COVID-19 din perioade anterioare. Astăzi nu a fost raportat nici un caz de deces.

Deces 8.800 din 29.10.2021: Femeie de 73 de ani din mun. Bălți, internată în SC Bălți. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, obezitate.

Deces 8.801 din 01.10.2021: Femeie de 62 de ani din UTA Găgăuzia, internată în IMSP SR Comrat. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 8.802 din 30.10.2021: Femeie de 69 de ani din r. Cahul, internată în IMSP SR Cahul. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 8.803 din 01.11.2021: Bărbat de 65 de ani din r. Cahul, internat în IMSP SR Cahul. Comorbidități: pielonifrită, cardiopatie, diabet zaharat, obezitate.

Deces 8.804 din 05.11.2021: Femeie de 84 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: cardiopatie

Deces 8.805 din 19.11.2021: Femeie de 55 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: cardiopatie, hepatită.

Deces 8.806 din 20.11.2021: Femeie de 79 de ani din r. Drochia, internată în IMSP SR. Drochia. Comorbidități: cardiopatie, insuficiență cardiacă.

Deces 8.807 din 21.11.2021: Femeie de 84 de ani din r. Cimișlia, internată în IMSP SR. Cimișlia. Comorbidități: cardiopatie, insuficiență cardiacă.

Deces 8.808 din 16.11.2021: Bărbat de 84 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, fibrilație, hipertensiune arterială.

Deces 8.809 din 24.10.2021: Bărbat de 62 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății. Comorbidități: cardiopatie, fibrilație, hipertensiune arterială.

Deces 8.810 din 19.11.2021: Bărbat de 62 de ani din r. Sângerei, internat în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: diabet zaharat.

Deces 8.811 din 17.10.2021: Femeie de 73 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP SC. Bălți. Comorbidități: hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate.

Deces 8.812 din 28.10.2021: Bărbat de 69 de ani din mun. Chișinău, internat în IMSP SCM „Sfânta Treime”. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, nefropatie, diabet zaharat, obezitate.

Deces 8.813 din 30.10.2021: Femeie de 89 de ani din r. Hâncești, internată în IMSP SR Hâncești. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 8.814 din 15.11.2021: Bărbat de 63 de ani din r. Ungheni, internat în IMSP Institutul Oncologic. Comorbidități: cancer.

Deces 8.815 din 01.11.2021: Femeie de 73 de ani din r. Soroca, internată în IMSP SR. Soroca. Comorbidități: cardioaptie, hipertensiune arterială, fibrilație.

Deces 8.816 din 23.10.2021: Bărbat de 70 de ani din mun. Bălți, internat în IMSP SC Bălți. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, obezitate.

Deces 8.817 din 20.11.2021: Femeie de 79 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP SC Bălți. Comorbidități: cardiopatie.

Deces 8.818 din 20.11.2021: Femeie de 80 de ani din mun. Bălți, internată în IMSP SC Bălți. Comorbidități: cardiopatie.

Deces 8.819 din 27.10.2021: Femeie de 72 de ani din r. Hâncești, internată în IMSP SR. Hâncești. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială, fibrilație, diabet zaharat, obezitate.

Deces 8.820 din 26.10.2021: Femeie de 62 de ani din UTA Găgăuzia, internată în IMSP SR. Comrat.

Deces 8.821 din 17.11.2021: Femeie de 81 de ani din r. Cahul, internată în SR. Cahul. Comorbidități: diabet, cardiopatie.

Deces 8.822 din 12.11.2021: Bărbat de 79 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: hipertensiune arterială.

Deces 8.823 din 13.11.2021: Femeie de 65 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 8.824 din 18.11.2021: Bărbat de 58 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: diabet zaharat.

Deces 8.825 din 14.11.2021: Bărbat de 57 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: hipertensiune arterială, cardiopatie, obezitate.

Deces 8.826 din 15.11.2021: Bărbat de 60 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie, boală hipertonică.

Deces 8.827 din 20.11.2021: Bărbat de 69 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie, obezitate.

Deces 8.828 din 13.11.2021: Femeie de 92 de ani din regiunea transnistreană.

Deces 8.829 din 13.11.2021: Femeie de 83 de ani regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie, hipertensiune arterială.

Deces 8.830 din 12.11.2021: Bărbat de 61 de ani din regiunea transnistreană.Comorbidități: cardiopatie, diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Deces 8.831 din 12.11.2021: Femeie de 84 de ani din regiunea transnistreană.

Deces 8.832 din 12.11.2021: Femeie de 77 de ani din regiunea transnistreană.Comorbidități: cardiopatie, obezitate.

Deces 8.833 din 11.11.2021: Femeie de 86 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: boală hipertonică.

Deces 8.834 din 11.11.2021: Bărbat de 51 de ani din regiunea transnistreană. Comorbidități: cardiopatie.

#cazuri n #COVID-19 #Ministerul Sănătății

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.