Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Condamnările și criticile PSRM la noua inițiativă de majorare a vârstei de pensionare: Antisocial, antipopular

23 Nov. 2021, 11:13
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
23 Nov. 2021, 11:13 // Politica //  Realitatea.md

PSRM condamnă intenția Guvernului și a deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) de a majora vârsta de pensionare, proiect de lege, care prevede majorarea vârstei de pensionare până la 63 de ani treptat, atât pentru femei, cât și pentru bărbați,

„Este un proiect antisocial, antipopular, îndreptat spre împovărarea suplimentară a cetățenilor țării noastre și care va înrăutăți situația oamenilor din Moldova. Pe lângă faptul că PAS dorește să majoreze vârsta de pensionare, pentru a economisi din contul pensionarilor 1,5 miliarde de lei, deputații actualului regim anulează și indexarea de două ori pe an a pensiilor. În condițiile scumpirilor fără precedent, înregistrate în ultima perioadă în Republica Moldova, acest proiect de lege poate fi numit al genocidului social”, se arată într-o reacție a PSRM.

Amintim că, în decembrie 2020, PSRM, la propunerea președintelui țării din acea perioadă, Igor Dodon, a adoptat legea care prevedea micșorarea vârstei de pensionare de la 63 de ani la 57 de ani pentru femei și 62 de ani pentru bărbați, lege care mai târziu a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională.

Ce prevede noul proiect de lege al guvernării

Potrivit noilor modificări pe care le propune guvernarea PAS, în acest proiect de lege, cei care au un stagiu de cotizare mai mare decât stagiul standard se vor putea pensiona la orice vârstă. Pentru bărbați va fi nevoie de un stagiu mai mare cu 5 ani decât cel standard, pentru doamne cu 3. Asta înseamnă că bărbații la 1 ianuarie 2022 se vor putea pensiona anticipat dacă au 39 de ani stagiu contributiv (de cotizare), iar doamnele 35.6 ani. În cazul doamnelor stagiul necesar va crește gradual până la 37 de ani în 2024.

Formula de indexare propusă de guvernarea PAS va ține cont nu doar de creșterea prețurilor dar și de creșterea economică reală. Astfel, pensiile se vor indexa o dată pe an, în aprilie, cu inflația pe anul precedent, dar totodată se vor majora cu o sumă fixă pentru toți în funcție de creșterea economică. Suma fixă calculată va fi 50% din creșterea economică reală multiplicată cu pensia medie „pentru a aduce o mai mare echitate în sistem, reducând din decalajul dintre cele mai mari și cele mai mici pensii”.

„Proiectul anulează totodată prevederile din 2020 și revine la graficul de majorare a vârstei de pensionare. La 1 ianuarie 2022 vârsta standard de pensionare pentru bărbați rămâne a fi 63 de ani, pentru femei va fi 59.6 ani la 1 ianuarie și 60 de ani la 1 iulie 2022. Vârsta va crește gradual pentru doamne până la 63 de ani în 2028. Prin acest proiect de lege ne-am propus atât să oferim celor cu o carieră lungă dreptul la pensie, cât și să menținem mentenabilitatea fondului de asigurări sociale. Ori revizuirea vârstei de pensionare ne-ar fi costat 1.5 miliarde de lei în 2022 și mai mult de 6 miliarde în următorii 4 ani. Cu toții ne-am dori să putem ieși la pensie cât mai repede, dar trebuie să ținem cont și de circumstanțele obiective care s-au creat după 30 de ani de hoție”, susține deputatul PAS, unul din autorul proiectului dat, Dan Perciun.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.