Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, se pare că este „măcinat” de amintiri și încearcă să facă o comparație între vizita lui în calitate de președinte interimar al țării în 2010, în România, unde s-a întâlnit cu omologul de atunci, Traian Băsescu, și cea a actualei președinte, Maia Sandu, care a avut ieri, 23 noiembrie o întrevedere la București cu șeful statului român, Klaus Iohannis.

Comparația realizată de către Ghimpu se referă la domeniul culturii și a protocoalelor semnate.

„Observați diferența, stimați unioniști! Eu în calitate de președinte interimar, și Traian Băsescu în calitate de președinte al României, în Declaraţia comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a țării noastre la 27 aprilie 2010 la capitolul cultură am prevăzut ca cele două state își vor coordona acțiunile în vederea promovării și protejării, în comun, inclusiv la nivel european, a limbii, culturii și civilizației române. Pentru comparație analizați textul semnat la 23 noiembrie în Foaia de parcurs de către miniștrii de externe în prezenta președinților Maia Sandu și Klaus Iohannis, la același capitol: „Am reliefat necesitatea încheierii unui Protocol cu privire la organizarea anuală a Festivalului Teatrelor Naționale din RM și România, care să reglementeze aspectele organizatorice și financiare și să asigure durabilitatea proiectului”. Doar atât?… Observați tendința de a minimiza importanța unui asemenea segment arhi-important ce ține de domeniul național comun, de a reduce interconectarea spirituală la o singură, minoră acțiune de cultură, care ar avea impact mental cât mai redus?”, întreabă Ghimpu unioniștii.

Liderul PL afirmă că asta ar fi o politică „cu duble standarde a stataliștilor”.

„Aceasta-i politica perversă, cu duble fațete, a stataliștilor: la Moscova spun că Unirea nu va avea loc, iar la București se fac a uita că avem aceeași identitate, că suntem același popor, doar că vorbim aceeași limbă. Este clar o deviere conștientă de la conținutul Declarației cu privire la parteneriatul strategic între România și RM, ceea ce înseamnă recunoașterea indirectă a falsului „popor moldovenesc”. Să trăiți bine „aburiți” de PAS-ul Maiei, dragi unioniști”, conchide Mihai Ghimpu.

Amintim că, din 11 septembrie 2009 și până la 28 decembrie 2010, Mihai Ghimpu, a deţinut funcţia de preşedinte interimar al Republicii Moldova.

#Klaus Iohannis #Maia Sandu #Mihai Ghimpu #Traian Basescu

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.