Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că Republica Moldova trebuie să plătească despăgubiri de două milioane de euro unei fabrici de zahăr de la Ghindești. Se întâmplă după ce societatea reclamantă ar fi suportat prejudicii materiale în urma încălcării drepturilor sale, ținând cont de imposibilitatea de a dispune de bunurile sale.

Decizia a fost pronunțată marți, 27 aprilie. Prin urmare, autoritățile au la dispoziție trei luni ca să achite acele două milioane de euro, iar în cazul în care acest termen va fi depășit, statul va fi obligat să plătească în continuare despăgubirea, dar cu dobânzi.

Reprezentanții Direcției agent guvernamental din cadrul Ministerului Justiției al Republicii Moldova au făcut un rezumat al hotărârii.

La 3 decembrie 2019 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în continuare „Curtea”) a pronunțat hotărârea cu privire la fondul cauzei Fabrica de Zahăr din Ghindești S.A. v. Republica Moldova (nr. 54813/08) [1], constatând că autoritățile au încălcat dreptul societății reclamante la un proces echitabil, garantat de Articolul 6 § 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare „Convenția”), prin admiterea, de către Curtea Supremă de Justiție, la 5 iunie 2008, a unui recurs tardiv depus de BCA „Banca de Economii” S.A. De asemenea, ea a constatat că, prin adoptarea unei decizii irevocabile în defavoarea societății reclamante la 30 octombrie 2008, Curtea Supremă de Justiție a încălcat dreptul de proprietate al societății reclamante, garantat de Articolul 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Din aceste motive, Curtea a acordat societății reclamante suma de 2000 de euro în calitate de despăgubire pentru prejudiciul moral și 1400 de euro pentru costuri și cheltuieli. Ea a rezervat chestiunea cu privire acordarea despăgubirii pentru prejudiciul material pentru o hotărâre separată, invitând societatea reclamantă și Guvernul Republicii Moldova să analizeze posibilitatea unei soluționări amiabile în acest sens.

În urma pronunțării hotărârii Curții din 3 decembrie 2019 cu privire la fondul cauzei, Agentul guvernamental și compania reclamantă au depus cereri de revizuire la Curtea Supremă de Justiție, solicitând anularea deciziei Curții Supreme de Justiție din 30 octombrie 2008 pronunțate în defavoarea companiei reclamante. În plus, Agentul guvernamental a solicitat acordarea în beneficiul societății reclamante a despăgubirilor pentru prejudiciul material. Prin decizia sa din 24 iunie 2020, Curtea Supremă de Justiție a admis parțial cererile de revizuire, dar a ezitat să acorde despăgubirea solicitată pentru prejudiciul material, în beneficiul societății reclamante.

La 27 aprilie 2021 Curtea a pronunțat hotărârea cu privire la satisfacția echitabilă în prezenta cauză. Ea a concluzionat că societatea reclamantă ar fi suportat un anumit prejudiciu material în urma încălcării drepturilor sale, ținând cont de imposibilitatea de a dispune de bunurile sale. Curtea a precizat că aceste pierderi fuseseră suportate în rezultatul casării hotărârii definitive din 13 martie 2008, societatea reclamantă aflându-se în imposibilitatea de a utiliza suma de bani care fusese acordată pentru o perioadă de aproape treisprezece ani.

Prin urmare, Curtea a constatat că societatea reclamantă a suferit un prejudiciu material în urma lipsirii acesteia de posibilitatea de a dispune de bunurile sale, ultima solicitând o despăgubire pentru prejudiciul material în valoare de aproximativ 7157000 de euro. Ținând cont de circumstanțele cauzei și de materialele aflate în posesia sa, Curtea i-a acordat societății reclamante 2000000 de euro în acest sens.

#castig de cauza #CtEDO #prejudiciu material

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.