Republica Moldova va beneficia de 21,750 milioane de euro pentru creșterea eficienței energetice. Despre asta anunță reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, într-un comunicat de presă.

Potrivit MIDR, donatorii la Fondul Parteneriatului Europei de Est pentru Eficiență Energetică și Mediu (E5P) au anunțat în cadrul Asambleei anuale a donatorilor noile contribuții în Fondul E5P.

Suplimentar, Uniunea Europeană a anunțat că urmează să contribuie la fondul E5P cu aproximativ 10 milioane de euro.

„Prin noile contribuții anunțate de către Germania, Norvegia, Suedia, Finlanda și Slovacia, Republica Moldova va beneficia de 11,750 milioane de euro, sub formă de grant, pentru cofinanțarea proiectelor de asistență tehnică și de investiții în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile. Suplimentar, Uniunea Europeană a anunțat că până la sfârșitul anului curent urmează să contribuie la fondul E5P cu aproximativ 10 milioane de euro, orientați pentru Republica Moldova”, se arată în comunicat.

Secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Constantin Borosan, a mulțumit donatarilor pentru sprijinul financiar acordat, subliniind că proiectele finanțate din Fondul E5P vor fi implementate în concordanță cu cele mai bune practici aplicate la nivelul UE, pentru a face țara noastră mai puțin expusă la riscuri externe și pentru a consolida reziliența în domeniul energetic.

„Avem încredere că datorită sprijinului instituțiilor financiare internaționale și al Fondului E5P, Republica Moldova va putea transpune principiile dezvoltării durabile în toate domeniile de interes pentru țara noastră – eficientizarea energetică a edificiilor publice și rezidențiale, ameliorarea sistemului de termoficare, promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, gestionarea și reciclarea deșeurilor, modernizarea transportului public ș.a.”, a declarat Constantin Borosan.

La moment, granturile acordate de E5P sunt utilizate pentru cofinanțarea în Republica Moldova a proiectului de gestionare a deșeurilor solide în municipiul Chișinău, cât și pentru proiectul de eficiență energetică, implementat în cadrul modernizării sistemului de termoficare a SA „CET Nord” din municipiul Bălți.

E5P reprezintă un fond cu capital de peste 200 milioane de euro gestionat de BERD, destinat pentru promovarea investițiilor în domeniul eficienței energetice în țările din Parteneriatul Estic. Fondul susține cu granturi, la levierul 1:4, creditele în domeniul eficienței energetice oferite de instituțiile financiare implementatoare: Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană pentru Investiții (BEI), Banca Nordică pentru Investiții (NIB), Corporația Financiară Nordică de Mediu (NEFCO), Consiliul Băncii Europene pentru Dezvoltare (CEB), Grupul Băncii Mondiale și Grupul KfW.

Aceasta înseamnă că investițiile atrase suplimentar în proiecte de eficiență energetică se majorează de patru ori în raport cu resursele alocate prin Fondul E5P.

#investitii #Ministerul Infrastructurii #Moldova #UE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.