Peste două milioane de moldoveni au călătorit în țările Uniunii Europene cu pașaportul biometric după liberalizarea regimului de vize acum șapte ani. Potrivit datelor statistice, în această perioadă, frontiera de stat a fost traversată de moldoveni de peste nouă milioane de ori.

Într-un comunicat de presă emis de Ministerul Afacerilor Extrene și Integrării Europene se precizează că:

„Potrivit Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), din numărul total de călătorii se înregistrau doar aproximativ 0,3 – 0,4% de cazuri de refuz de intrare și 0,5 – 0,7% de cazuri de ședere ilegală. Prin urmare, cetățenii moldoveni manifestau o atitudine responsabilă față de această libertate.”

Libera circulație a fost însă afectată în mod esențial în urma declanșării pandemiei COVID-19 și a restricțiilor de călătorie introduse de către statele membre ale Uniunii Europene. Mai exact, în 2020, numărul beneficiarilor de regim fără vize a scăzut în comparație cu 2019 cu 2,4 ori (de la 890 974 la 366 254), iar numărul călătoriilor – cu 2,9 ori (de la 2 322 787 la 793 243).

„Situația similară s-a menținut și în anul 2021, numărul călătoriilor în primele 4 luni ale anului curent fiind în descreștere cu 2,2 ori în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent (de la 433 161 la 198 060). În același timp, s-a mărit într-un mod disproporționat rata cazurilor de refuz de intrare și cazurilor de ședere ilegală, ajungînd în 2020 la 1,1% (8 668 cazuri) și, respectiv, 2,6% (20 414 cazuri). Creșterea în cauză ar putea fi explicată prin limitarea călătoriilor în UE doar la cele esențiale și suspendarea temporară a transportului internațional de pasageri în primăvara – vara anului 2020”, precizează reprezentanții MAEIE.

Precizăm că din Spațiul Schengen fac parte:

26 din 27 state membre ale Uniunii Europene (22 state membre Schengen și 4 state candidate pentru Schengen – Bulgaria, Cipru, Croația, România, care aplică regulile Schengen), doar Irlanda reprezentînd o excepție;
Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

#libera circulatie #MAEIE #vize

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.