Președintele american Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin au vorbit marți, 7 decembrie curent, timp de două ore și un minut, despre ce se întâmplă la granița cu Ucraina, unde zeci de mii de soldați ruși au fost mobilizați, stârnind temeri în ceea ce privește o eventuală invazie a Moscovei. Președintele SUA l-a avertizat pe Vladimir Putin că Rusia se va confrunta cu sancțiuni severe în cazul unei incursiuni armate în Ucraina, în timp ce președintele Rusiei i-a cerut lui Biden garanții că NATO nu se va extinde spre Est.
Întâlnirea video între președinții Rusiei și SUA a favorizat o nouă înțelegere diplomatică între cei doi lideri sau amenințarea militară a Moscovei la adresa Ucrainei rămâne încă foarte vie?
O singură conversație nu va pune capăt acestei crize, scrie BBC News. Totul depinde acum de ceea ce va face Vladimir Putin în zilele și, poate, în săptămânile care urmează, dar și dacă ia în calcul discuția pe care a avut-o cu Joe Biden.
Gravitatea situației de la frontiera Ucrainei cu Federația Rusă nu poate fi exagerată. Amploarea și natura desfășurării de trupe militare ruse în jurul Ucrainei sunt extraordinare. Sursele de informații americane avertizează că regimul de la Kremlin se pregătește pentru o ofensivă pe mai multe fronturi, la începutul anului viitor, care implică aproximativ 175.000 de militari.
Michael Kofman, unul dintre cei mai bine informați observatori în ceea ce privește afacerile militare rusești din Occident, de la Centrul SUA pentru Analize Navale, spune că oamenii au dreptate să fie îngrijorați.
„În timp ce actuala poziție militară rusă evidențiază o serie de situații neprevăzute, ceea ce este remarcabil la aceasta constă în dimensiunea elementelor de luptă adunate pentru a deține teritoriul ocupat. În consecință, ceea ce se întâmplă la granița Rusiei cu Ucraina arată o forță de invazie credibilă, care depășește momentul din 2014-2015, ultima dată când unități majore rusești au fost direct implicate în lupte cu Ucraina”.
Impactul summitului SUA-Rusia
În termeni largi, există în esență trei rezultate potențiale ale summitului de marți dintre Joe Biden și Vladimir Putin.
- Rusia ar putea pur și simplu să dea înapoi în fața amenințării cu sancțiuni economice occidentale concertate și punitive.
- S-ar putea stabili un fel de proces diplomatic reînnoit care să prevină conflictul.
- Zarurile au fost aruncate și poate că Putin a stabilit deja că numai acțiunea militară directă poate atinge obiectivele pe care le are Moscova în ceea ce privește Ucraina. Având în vedere problemele energetice din timpul iernii ale Europei de Vest, slăbiciunea resimțită de președintele american Joe Biden la nivel mondial și distragerea atenției din cauza pandemiei de COVID-19, experții susțin că următoarea perioadă este cel mai bun moment pentru a lovi.
Va face Putin un pas înapoi?
Acesta este probabil cel mai puțin probabil dintre rezultate. Președintele Putin și-a urcat trupele pe deal, iar soldații nu se vor da jos fără ca liderul de la Moscova să înregistreze un fel de victorie, mai spun jurnaliștii BBC. Președintele Putin are preocupări atât internaționale, cât și interne.
Cu toate discursurile sale despre Rusia și destinul istoric al Ucrainei, care este respins de mulți comentatori occidentali, Putin se confruntă cu adevărate îngrijorări, nu doar cu privire la ceea ce el vede ca pe o derivă, adică aderarea Ucrainei la NATO, ci și cu privire la consecințele unui sistem democratic viabil.
Președintele rus ar putea să cântărească sentimentul aparent al unității transatlantice și amenințarea cu sancțiuni economice. În trecut, Rusia a rezistat la sancțiunile occidentale și există voci care susțin că unitatea occidentală poate fi testată de această dată până la distrugere, având în vedere arma energetică de care dispune Moscova.
Cât de mult va rezolva problema de la granița Rusiei cu Ucraina o soluție diplomatică
Președintele Biden nu va accepta cererea Rusiei privind un eventual drept de veto asupra potențialei aderări a Ucrainei la NATO. Deși, în realitate, orice astfel de apartenență este greu realizabilă. Întrebarea pe care și-o pun comentatorii americani este dacă i-ar putea fi oferite lui Vladimir Putin niște beneficii diplomatice mai largi pentru a preveni războiul direct în Ucraina.
Președintele rus a înregistrat deja o mică victorie diplomatică, în măsura în care acest summit video cu omologul său american a avut loc. Actuala desfășurare de trupe ruse de-a lungul graniței cu Ucraina l-a forțat pe președintele SUA să îngrijorările privind acțiunile Moscovei pe primul loc în agenda sa de politică externă.
Acest aspect reprezintă un moment important pentru Casa Albă, pentru că arată că în ciuda tuturor discuțiilor despre noua abordare strategică a administrației de la Washington, care se referă în mod special la confruntarea pe mai multe direcții cu China, Joe Biden nu poate ignora angajamentele sale de lungă durată în Europa. Prin urmare, dacă Moscova deranjează, administrația Biden trebuie, cel puțin temporar, să-și revizuiască prioritățile strategice.
De asemenea, revenirea la masa „superputerilor” este un mic plus de valoare politică pentru Vladimir Putin. Dar este puțin probabil ca acest punct să fie de durată și suficient.
Întâlnirea dintre Joe Biden și Vladimir Putin a atins și alte probleme dincolo de Ucraina, dintre care unele au fost abordate la summitul de la Geneva, unde cei doi lideri s-au întâlnit în persoană.
Atunci când au făcut schimb de opinii cu privire la securitatea informațiilor, ambele părți au subliniat importanța unui dialog activ continuu pe această temă. Joe Biden și Vladimir Putin și-au exprimat disponibilitatea de a continua cooperarea practică în domeniile procesuale penale și operațional-tehnice de combatere a criminalității informatice.
Totodată, a fost luată în considerare starea de fapt în jurul Planului de acțiune cuprinzător comun privind programul nuclear iranian. Putin a remarcat importanța implementării integrale a acesteia în cadrul convenit inițial, subliniază comunicatul de presă al Kremlinului publicat după întrevederea Biden-Putin. Cei doi lideri și-au exprimat, de asemenea, speranța că negocierile pe această temă, reluate la sfârșitul lunii noiembrie la Viena, se vor desfășura într-un spirit constructiv și vor permite luarea unor decizii acceptabile pentru toți participanții.
Analiștii cred că există posibilitatea constituirii unui fel de inițiativă diplomatică reînnoită sau modificată pentru zonele separatiste pro-ruse din estul Ucrainei, care să aibă rolul de a înlocui protocolul de la Minsk. Acest acord diplomatic, care a fost semnat în 2015 și care a implicat Rusia, Ucraina și OSCE, cu medierea liderilor Franței și Germaniei, urmărea să pună capăt luptelor din regiunea Donbas.
Întrebarea care se pune este dacă ar putea SUA însăși să se implice în astfel de discuții? Posibil ca da, conchid unii comentatori. Însă implicarea Casei Albe nu ar pune capăt problemelor fundamentale ale Rusiei cu privire la guvernul de la Kiev și traiectoria generală pe care o va aborda Ucraina.
Michael Kofman consideră că o soluție diplomatică care obligă Ucraina să facă concesii în schimbul retragerii trupelor ruse este puțin probabilă. „Fără îndoială”, spune acesta, „Rusia preferă să oblige Ucraina și SUA la o schimbare de politică, în primul rând legată de acordul de la Minsk, iar apoi în ceea ce privește starea actuală a cooperării în domeniul apărării și viitorul expansiunii NATO”.
„Moscova vrea ca SUA să fie de acord cu o neutralizare, de facto, a Ucrainei, care ar avea implicații profunde nu doar pentru țară, ci și pentru modul în care este gestionată securitatea în Europa”, subliniază Michael Kofman. Acesta mai spune că e greu să-ți imaginezi că forțele militare ruse se retrag de la granița cu Ucraina fără a câștiga nimic din punct de vedere politic.
Cât de pregătită este Rusia de o acţiune militară
Rusia se pregătește pentru opțiunea militară, indiferent dacă se are loc sau nu un astfel de deznodământ. O eventuală incursiune armată a Rusiei în Ucraina ar putea lua o varietate de forme, de la o incursiune în masă, la o invazie semnificativă a părții de est a Ucrainei. Unul dintre obiectivele Rusiei, spune analiștii, ar fi să provoace la luptă armata ucraineană, provocându-le ulterior o înfrângere, astfel încât guvernul de la Kiev să ajungă în situația de a-și regândi poziția.
Însă invadarea unui teritoriul care este locuit de o populație ostilă are riscuri semnificative. Forțele armate ale Ucrainei sunt mult mai bine pregătite din punct de vedere tactic și militar decât acum 7 ani. Cu toate acestea, forțele ruse s-au îmbunătățit și ele în ultimii ani.
Jonathan Marcus, profesor onorific la Institutul de Strategie și Securitate al Universității Exeter din Marea Britanie, susține că indiferent de toate discuțiile despre suveranitatea Ucrainei, NATO nu poate și nu va veni în ajutorul Ucrainei.
Costurilor conflictului poate fi influențat și de desfășurările militare anterioare. În timp ce Occidentul vede în prezent angajamentele militare prin prisma înfrângerilor strategice din Irak și Afganistan, Rusia poate avea o viziune foarte diferită. Operațiunile sale militare din Georgia, ocuparea Crimeei, lupta sa în estul Ucrainei, ca să nu mai vorbim de implicarea sa în Siria, pot fi toate considerate de președintele Putin drept niște victorii relative
„Cred că Rusia este în cea mai bună poziție din 2014 din punct de vedere economic, politic și militar pentru a executa o astfel de operațiune, ceea ce nu înseamnă că se va și întâmpla”, spune Michael Kofman, care adaugă că în prezent există mai puține constrângeri față de alte perioade în care Rusia a desfășurat operațiuni militare ofensive.
În comunicatul de presă al SUA lansat după discuțiile Biden-Putin se precizează că cei doi lideri au căzut de comun acord să continue dialogul, sugerând astfel că canalele diplomatice rămân deschise.
Michael Kofman notează că „războiul este o chestiune de politică, iar semnele vor fi în mare măsură politice”.
Deocamdată, părerea lui Michael Kofman este că tensiunile vor continua. „Așa cum stau lucrurile acum, este probabil că Rusia va continua să-și intensifice forțe și, dacă intenționează să se angajeze într-o operațiune militară directă, își va sprijini trupele cu elementele de logistică necesare pentru o operațiune pe scară largă”.
