Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

„Subiectul este de natură sensibilă”. PCCOCS: Vioara Alexandrei Conunova, supusă unei expertize internaționale

09 Dec. 2021, 11:29
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
09 Dec. 2021, 11:29 // Actualitate //  Realitatea.md

După mai bine de 40 de zile de la incidentul de la aeroport, cazul cu vioara Stradivarius așa și nu a fost soluționat. Celebra violonistă din Moldova, Alexandra Conunova așa și nu a reușit să-și returneze vioara care a fost ridicată pe Aeroportul Internațional Chișinău, după ce vameșii au depistat-o în bagajul ei precizând că nu l-ar fi declarat.

În timp ce violonista declară că tot acest proces îndelungat de recuperare a viorii îi aduce daune, în special în relația sa cu sponsorul și a inițiat o petiție on-line, cu denumirea #freeguadagnini, reprezentanții PCCOCS susțin că în prezent are loc expertizarea instrumentului.

#freeguadagnini! Alexandra Conunova a inițiat o petiție online: Îndemn autoritățile noastre să oprească acest abuz

Într-un comentariu oferit pentru Realitatea.md, cei de la PCCOCS au precizat că:

„Actualmente, se desfășoară expertizarea viorii, de către un expert internațional contractat. De asemenea, are loc comunicarea electronică cu proprietarul instrumentului muzical, în vederea prezentării actelor de proveniență și de proprietate, autentificate. Acțiunile de urmărire penală se efectuează în timp restrâns, inclusiv din motivul că subiectul este de natură sensibilă”, a precizat purtătorul de cuvânt al PCCOCS, Emil Gaitur.

Amintim că, potrivit oamenilor legii, cazul a avut loc vineri, 22 octombrie, însă responsabilii de la Serviciul Vamal nu au emis nici un comunicat de presă în acest sens. Câteva zile mai târziu, jurnaliștii de la Deschide.md au mediatizat cazul. Violonista urma să decoleze spre Federația Rusă și ar fi susținut că se deplasa într-un turneu.Sursa citată a mai precizat că vioara Stradivarius ar fi din anul 1700 și că aceasta ar fi fost estimată la un preț de aproximativ două milioane de euro.

În cadrul anchetei, oamenii legii urmează să stabilească dacă vioara este o „Stradivarius” veritabilă, dar și cum aceasta a ajuns pe teritoriul Republicii Moldova.

Presa scrie că violonista Alexandra Conunova a câștigat mai multe premii la concursuri internaționale din Moscova, Singapur, Londra, fiind în același timp studentă la Universitatea de Muzică de la Hanovra, Germania.

Citiți și alte știri la acest subiect:

Serviciul Vamal regretă cazul de la Aeroport. Precizările instituției în contextul scandalului cu vioara Stradivarius

Procurorii PCCOCS susțin că vioara Stradivarius nu ar fi fost declarată. Ce statut are violonista celebră din Moldova?

Stradivarius la Chișinău: „Vivaldi e un contrabandist de toamnă”

O violonistă celebră din Moldova ar putea fi cercetată penal pentru propria vioară! Vameșii, acuzați de eroare

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.