Instagram este investigată

În timpul mărturiei sale, Mosseri a propus crearea unui „organism al industriei” care să determine cele mai bune practici privind gestionarea datelor despre copii și controlul parental pentru a ajuta copiii să fie în siguranță online. Organismul ar primi contribuții de la părinți, autorități de reglementare și societatea civilă, pentru a crea standarde și protecții universale.

Senatorii păreau sceptici că un astfel de „organism al industriei” ar putea fi eficient. „Timpul auto-politicii a luat sfârșit”, a spus senatorul Richard Blumenthal, care a cerut măsuri online de siguranță pentru copii pentru a răspunde preocupărilor legate de Instagram.

Instagram a lansat funcția „Take a Break” pe care a început să o testeze luna trecută pentru utilizatorii din SUA și din alte țări vorbitoare de limbă engleză. De altfel, mai multe controale parentale asupra utilizării Instagram de către adolescenți lor vor fi lansate anul viitor, a declarat Mosseri.

„Ceea ce ați sugerat până acum este dezamăgitor”, i-a spus Blumenthal lui Mosseri înainte de a încheia audierea, referindu-se la Take a Break și la celelalte actualizări. „Asta nu îi va salva pe copii de efectele captivante… ale platformei tale.”

Chiria unui apartament cu un dormitor ajunge să consume peste jumătate din salariul mediu net în 17 dintre cele 27 de capitale și orașe europene analizate într-un clasament realizat pe baza datelor din 2025, scrie bani.md.

Lisabona, Zagreb și Praga sunt cele mai greu accesibile orașe pentru chiriași, în timp ce Nicosia, Viena și Helsinki se află la polul opus. Republica Moldova nu figurează în clasament, însă o estimare realizată pentru Chișinău arată că locuitorii Capitalei ar putea cheltui între 37% și 59% din salariul mediu net pentru achitarea chiriei.

Potrivit datelor prezentate într-un infografic publicat de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), Lisabona conduce clasamentul, unde chiria unui apartament cu un dormitor reprezintă 78,3% din salariul mediu net național. Urmează Zagreb, cu 74,6%, Praga, cu 71,8%, și Budapesta, cu 70,8%.

Situația este dificilă și în Stockholm, unde chiria consumă 64,7% din salariu, Atena – 64,2%, Bratislava – 60,3% și București – 57,9%. La Madrid, ponderea ajunge la 57,7%, iar la Paris – 57,5%.

În schimb, cele mai accesibile capitale din perspectiva raportului dintre chirie și salariu sunt Nicosia, unde locuința consumă 31,8% din venitul mediu net, Viena – 35,4%, Helsinki – 36,6%, Bruxelles – 37,9% și Tallinn – 38,3%.

Deși Republica Moldova nu a fost inclusă în analiză, o estimare orientativă arată că situația din Chișinău nu este cu mult diferită de cea din unele capitale europene.

Pornind de la un salariu mediu net lunar de aproximativ 13.227 de lei în Republica Moldova și o chirie estimată între 250 și 400 de euro pentru un apartament cu un dormitor în Chișinău, costul locuinței ar reprezenta între 36,9% și 59% din venitul salarial.

La o chirie de 325 de euro lunar, echivalentul a aproximativ 6.338 de lei, un salariat cu venituri medii ar trebui să aloce 47,9% din salariu doar pentru locuință, fără a include facturile pentru energie electrică, încălzire, apă și alte servicii comunale.

Cu acest indicator, Chișinăul s-ar poziționa între Copenhaga, unde chiria reprezintă 47,5% din salariu, și Valletta, cu 49,9%. Capitala Moldovei ar ocupa astfel, orientativ, locul 19 într-un clasament extins la 28 de orașe.