Moldoveanul Dumitru Mînzărari, stabilit la Berlin, expert asociat al Diviziei Europa de Est și Eurasia a Institutului German de Afaceri Internaționale și Securitate, a observat că, în Republica Moldova, se discută puțin despre amenințarea invaziei militare în Ucraina din partea Rusiei. Și aici cel puțin la el au apărut o serie de întrebări, în primul rând dacă actuala guvernare a dedicat o ședință a Consiliului Suprem de Securitate (CSS) pe un asemenea subiect, în contextul în care pe teritoriul nostru sunt forțe militare străine.

„Văd puțină discuție în Republica Moldova despre semnificația strategiei ruse de intimidare prin amenințarea cu invazie militară în Ucraina. Doar avem forțe militare controlate de ruși în regiunea transnistreană, care ar putea să ne dea probleme mari, dacă Moscova decide să aplice instrumentul militar. Și un astfel de risc nu este mic, și nu este ignorabil, considerând cât de lejer și frecvent Rusia aplică instrumentul militar (direct, prin proxy) sau amenințarea militară. Întreb retoric și din curiozitate. Oare guvernarea s-a gândit la scenarii de răspuns în cazul în care suntem confruntați cu situația când Rusia decide să aplice instrumentul militar în Moldova sau ne amenință cu aplicarea lui?”, se întreabă Dumitru Mînzărari.

Acesta a atras atenția la discuția dintre președintele american și liderul de la Kremlin despre Ucraina.

„Biden acum vorbește cu Putin, fapt care demonstrează că americanii apreciază riscul invaziei ruse contra Ucrainei că fiind destul de mare. Noi măcar o ședința a CSS am făcut? Că pe multe întrebări mai puțin importante am avut. Nu, serios, iată, conducerea țării știe ce face și cum să gestioneze criza, dacă avem semnale de mobilizare a forțelor ruse în Transnistria?”.

„Ucraina are adâncime strategică și poate face schimbul „timp pentru teritoriu”. Noi nu avem acest lux. Deci unica strategie a noastră ar include să preîntâmpinăm, descurajăm sau să blocăm. Dar cum? Ce semnale de avertizare timpurie urmează de detectat? Cine și cum observă aceste semnale și le analizează? Ce perioada minimă de reacție avem și cum trebuie să pregătim forțele și mijloacele să reușim? Cum răspundem la potențiale atacuri orientate pentru blocarea sau pentru prevenirea mobilizării și răspunsului rapid din partea Chișinăului? Și multe alte întrebări similare”, a continuat expertul.

„Dacă problema dată este ignorată, mizând pe Ministerul Apărării, țin să întristez conducerea curentă a țării. Cum îl finanțați așa și va opera. Deci urmează să fie finanțată și stabilită un program de reacție la crize. Căci altfel Maia Sandu va află despre criză din kommersant.ru, sputnik.md sau newsmaker.md, după ce deja au fost stabilite fapte împlinite pe teren (frază preferată a diplomaților ruși după aplicarea forțelor militare). Iar ce înseamnă pentru Moldova astfel de fapte împlinite, sper că experții de la Guvern și Președinție cunosc?”, a conchis Dumitru Mînzărari.

SUA avertizează Rusia cu măsuri în caz de escaladare în Ucraina, Moscova cere garanții că NATO nu se va extinde la Est

#invazie #Rusia #SUA #Ucraina

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.