Annalena Baerbock, noua şefă a diplomaţiei germane, reprezentând Partidul Verzilor în guvernul tripartit al cancelarului Olaf Scholz, a confirmat duminică seara, 12 decembrie curent, că înțelegerea pe care fostul guvern al Angelei Merkel o avea cu americanii rămâne valabilă: gazoductul germano-rus Nord Stream 2 nu va fi autorizat să funcţioneze, în cazul unei noi „escaladări” în Ucraina.

Din cauza situaţiei tensionate în privinţa securităţii, fostul guvern german condus de Angela Merkel a convenit cu Washingtonul că, în cazul unei noi escaladări, acest gazoduct nu va putea intra în funcţiune, a reamintit Annalena Baerbock, într-un moment în care occidentalii se tem de o invazie a Ucrainei din partea trupelor ruse.

Şefa diplomaţiei germane, care a participat în weekend la o reuniune a G7 consacrată în special tensiunilor cu Rusia şi care se va discuta luni pe această temă cu partenerii săi europeni, a clarificat astfel ameninţările – exprimate în general pe un ton voalat – lansate pe subiectul Nord Stream 2 de cancelarul federal Olaf Scholz.

„Ar fi o gravă eroare să credem că încălcarea graniţelor unei ţări europene ar rămâne fără consecinţe”, a spus el duminică seară în cursul unei vizite în Polonia.

De altfel, ministrul federal de externe, Annalena Baerbock, care şi-a preluat mandatul săptămâna trecută, a subliniat la postul de televiziune ZDF că gazoductul ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică oricum „nu poate fi autorizat deocamdată, pentru că nu îndeplineşte regulile legislaţiei energetice europene”.

La jumătatea lunii noiembrie, autoritatea germană de reglementare în domeniul energiei a suspendat procedura de certificare pentru Nord Stream 2 – a cărui construcţie a fost finalizată -, solicitând consorţiului cu sediul în Elveţia şi responsabil de funcţionarea acestuia să înfiinţeze o societate în conformitate cu legislaţia germană.

Acest gazoduct, pe care Vladimir Putin și-l dorea foarte tare și care în ultimii ani a fost susținut şi de Angela Merkel, în numele garanţiilor de aprovizionare cu gaz pentru Europa, este foarte criticat de numeroase ţări.

Statele Unite şi mai multe ţări din Europa de Est, începând cu Polonia, sunt îngrijorate că Europa ar deveni prea dependentă de Rusia lui Putin. În plus, Ucraina, până acum una dintre marile ţări de tranzit al gazelor ruseşti către Europa, se teme că va avea de suferit de pe urma acestui proiect care o ocoleşte şi că, în final, va ieşi slăbită economic şi diplomatic.

Pentru viitorul apropiat, şefa diplomaţiei germane a cerut o concentrare asupra eforturilor diplomatice pentru atenuarea tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia.

„Suntem în prezent într-o fază în care ne dorim să facem totul pentru ca discuţiile să fie reluate, deoarece dialogul este cel mai bun mijloc de a evita o escaladare”, a spus Annalena Baerbock.

#Germania #Nord Sream 2 #Ucraina

Președintele Romîniei, Nicușor Dan va convoca, săptămâna viitoare, partidele politice la consultări pentru o nouă desemnare a premierului. Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, scenariul aflat în acest moment în discuție este ca europarlamentarul Eugen Tomac să fie desemnat din nou pentru funcția de prim-ministru, de această dată pentru a conduce un guvern susținut de PSD.

Nicușor Dan a anunțat joi seară că va organiza, pe 1 septembrie, consultări cu partidele politice pentru desemnarea unui nou premier. Șeful statului a precizat că discuțiile ar putea avea un caracter formal sau informal, fără să ofere detalii despre profilul candidatului pe care îl are în vedere.

Nicușor Dan a indicat însă că viitorul Executiv ar urma să fie unul politic, afirmând că este mai probabil ca portofoliile ministeriale să fie ocupate de politicieni și nu de tehnocrați. Președintele a explicat, într-o conferință de presă susținută la Chișinău, și motivele pentru care nu a făcut o nouă desemnare pentru funcția de premier pe perioada verii.

„După cele două nominalizări am realizat că nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare și atunci, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit ca știrile din presa globală să fie al treilea guvern n-a fost învestit, al patrulea guvern n-a fost învestit în România”, a spus Nicușor Dan.

Eugen Tomac, la a doua încercare

Potrivit informațiilor obținute de „Adevărul”, PSD intenționează să meargă la consultările de la Cotroceni cu propunerea lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier. Social-democrații păstrează însă deschisă posibilitatea unei alte soluții, în condițiile în care partidul este flexibil în privința numelui celui care ar urma să ocupe fotoliul de la Palatul Victoria.

Una dintre variantele vehiculate în ultimele luni a fost Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor. Desemnarea sa ar putea întâmpina însă un obstacol politic. Deși nu mai este oficial membru al PNL, Nazare ar putea avea nevoie de un vot formal în forurile de conducere ale partidului pentru a putea fi susținut pentru funcția de premier. O astfel de procedură pare puțin probabilă în actualul context, după ce PNL a decis să nu refacă alianța cu PSD.

Social-democrații sunt însă deschiși și unei alte variante, care ar avea și susținerea președintelui Nicușor Dan. Este vorba despre europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific al șefului statului, care ar putea primi din nou mandatul de a încerca formarea unui guvern. Acesta ar urma să conducă un guvern PSD din care unul sau două ministere – Externe și Apărare – i-ar reveni președintelui Nicușor Dan.

La prima desemnare, Tomac și-a depus mandatul după ce a devenit clar că nu poate obține susținerea necesară în Parlament. De această dată, însă, contextul politic este diferit, iar surse politice susțin că șansele ca europarlamentarul să formeze un Executiv ar fi mai mari.

UDMR ar putea face parte din Guvern

Principalul argument pentru această variantă ține de configurația votului din Parlament. Printre parlamentarii care ar putea susține învestirea unui guvern condus de Eugen Tomac s-ar număra și cei ai UDMR, ceea ce ar crește șansele formării unei majorități.

Vicepremierul interimar Tanczos Barna a lăsat de înțeles, într-o intervenție la B1 TV, că UDMR ar putea contribui la învestirea unui guvern susținut de PSD și nu a exclus nici participarea formațiunii la viitorul Executiv.

„Am spus de la bun început că la noi singura linie roșie este o excludere a unei colaborări cu AUR. Deci în orice variantă, nici un guvern minoritar care e susținut de AUR nu o să fie susținut de UDMR. În rest, încercăm și noi să fim un fel de catalizator, să încercăm să mediem, încercăm să venim cu variante alternative”, a declarat liderul UDMR, joi, la B1 TV.

Rămâne însă problema aritmeticii parlamentare. PSD are în prezent 127 de parlamentari, UDMR – 31, iar grupul minorităților naționale – 17. La acest nucleu s-ar putea adăuga cei 18 parlamentari din grupul Uniți pentru România, controlat de Victor Ponta, precum și cei șapte aleși din grupul PACE. Un sprijin suplimentar ar putea veni și din a aproximativ 20 de parlamentari liberali din gruparea „puciștilor”.

În această configurație, o eventuală majoritate ar ajunge la aproximativ 220 de parlamentari, cu 13 voturi sub pragul de 233 necesar pentru învestirea Guvernului. Prin urmare, voturile pentru un nou Executiv ar urma să depindă în continuare de poziționarea AUR, SOS și POT.