Până la reglementarea finală și durabilă a dosarului transnistrean în componența statului unitar și teritorial indivizibil Republica Moldova, comunicarea și interacțiunea între Chișinău și Tiraspol poate avea loc doar în cadrul formatelor de dialog stabilite și agreate în negocieri și în comun cu actorii externi relevanți, prin intermediul formatului de negocieri ,,5+2”, reprezentanților politici în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană și a oficiilor acestora, grupurilor de lucru sectoriale privind întărirea încrederii, precum și în cazul aspectelor ce vizează perimetrul Zonei de Securitate – la nivelul delegațiilor și a reprezentanților aprobați în componența Comisiei Unificate de Control. Cu o asemenea precizare a venit astăzi, 14 decembrie, Biroul politici de reintegrare, ca reacție la numeroasele lansări în spațiul public de către forțele separatiste de la Tiraspol a unor tentative de sesizare directă a partenerilor internaționali și a autorităților de profil ale Republicii Moldova.

„În contextul repetării periodice de către exponenții unor structuri de la Tiraspol a tentativelor de sesizare directă a partenerilor internaționali și a autorităților de profil ale Republicii Moldova, cu remiterea intenționată în unele cazuri a corespondenței de pe antete cu simbolici și cu enunțări de funcții neaprobate în cadrul normativ național suntem nevoiți să precizăm că asemenea manifestări sunt inadmisibile, țintesc tactici cu caracter provocator și testează capacitatea de reacție a Chișinăului”, se arată în reacția Biroului politici de reintegrare.

Concomitent, Chișinăul afirmă că, până la etapa de reglementare, corespondența directă și formalizată între structurile de pe ambele maluri ale Nistrului, cu excepția persoanelor fizice și a agenților economici din regiune luați la evidență și care activează conform rigorilor legislației naționale în vigoare nu poate fi desfășurată și e pasibilă de multiple sensibilități politice în măsură să afecteze dezideratul de reintegrare a țării.

„Corespunzător, reiterăm că unicul canal de remitere a sesizărilor/reacțiilor de resort este la nivelul negociatorilor principali din partea Chișinăului și a Tiraspolului și a oficiilor coordonate de aceștia, cu expuneri pe foi de model neutru, fără simbolici și referințe la funcții cu caracter public, precum și cu semnarea mesajelor din numele reprezentanților politici și/sau a oficiilor acestora. În conformitate cu prevederile pct.1 subpct.5) literele a) și b) din Hotărârea Guvernului nr.605 din 16 august 2013, funcția de reprezentant pentru chestiuni politice în procesul de reglementare a conflictului transnistrean din partea Chișinăului revine viceprim-ministrului responsabil de realizarea politicilor pentru reintegrarea ţării, care coordonează activitatea autorităților administrației publice în realizarea politicilor pentru reintegrarea țării, este asistat în acest proces de Biroul politici de reintegrare, precum și expune în negocieri poziții consultate cu factorii decizionali de nivel înalt”, mai precizează Biroul.

Autoritățile de la Chișinău menționează că, formatele de comunicare „sunt urmate întocmai de către autoritățile Republicii Moldova”, însă, periodic constată abateri intenționate din partea unor exponenți din stânga Nistrului ce pretind să creeze percepția dezvoltării unor așa-numite relații bilaterale cu malul drept și cu partenerii externi ai țării, și în legătură cu aceste derapaje Chișinăul de fiecare dată intervine „cu reacțiile de resort, cu notificarea corespunzătoare a actorilor formatului de negocieri ,,5+2”/ internaționali și apelul către Tiraspol de a reveni la corectitudine, respectarea platformelor de dialog existente și de a renunța la tehnici sfidătoare, arbitrare și insolente”.

#Biroul politici de reintegrare #Chisinau #Tiraspolul

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din ultimii ani, chiar dacă locuințele din Chișinău rămân mai ieftine decât în majoritatea capitalelor europene. Potrivit celor mai recente date publicate de Global Property Guide, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a ajuns la 1.749 de euro pentru un metru pătrat, cu 27,7% mai mult decât în urmă cu doi ani și cu 63,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2023, scrie BANI.MD.

Analiza Global Property Guide, actualizată în octombrie 2026, compară prețurile locuințelor din 81 de piețe imobiliare și 237 de orașe din întreaga lume. Datele arată diferențe între capitale, atât în ceea ce privește costul unui metru pătrat, cât și ritmul de scumpire a proprietăților.

În Chișinău, după o perioadă de creșteri accelerate, piața dă primele semne de stabilizare. În trimestrul II al anului 2026, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, de la 1.768 la 1.749 de euro pe metru pătrat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de numai 1,7%, mult sub ritmul înregistrat în perioada 2024–2025.

Totuși, diferența față de acum aproape trei ani rămâne mare. În ultimul trimestru din 2023, un metru pătrat de apartament în Chișinău costa în medie 1.070 de euro. În prezent, pentru aceeași suprafață, cumpărătorii trebuie să achite cu aproximativ 679 de euro mai mult. Astfel, un apartament de 60 de metri pătrați, evaluat teoretic la 64.200 de euro la sfârșitul anului 2023, ar costa acum aproape 105.000 de euro, adică cu peste 40.000 de euro mai mult.

Comparativ cu alte capitale din regiune, Chișinăul continuă să aibă printre cele mai mici prețuri. La București, metrul pătrat costă în medie 2.312 euro, cu aproximativ 32% mai mult decât în Capitala Republicii Moldova. La Kiev, prețul este de 2.005 euro, la Sofia de 2.538 de euro, iar la Budapesta ajunge la 3.553 de euro.

O situație interesantă se înregistrează în România, unde prețurile apartamentelor din București au crescut cu 39,1% în ultimii doi ani și au depășit ritmul de scumpire din Chișinău. Și în Sofia, majorarea a fost de 37,9%, în timp ce la Belgrad prețurile au avansat cu 30,2%, iar la Budapesta cu 29,4%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La polul opus se află unele dintre cele mai scumpe orașe din Europa. La Zurich, prețul mediu al unui metru pătrat ajunge la 18.499 de euro, de peste zece ori mai mult decât în Chișinău. În centrul Luxemburgului, un metru pătrat costă 10.471 de euro, la Copenhaga 10.048 de euro, la Paris 9.630 de euro, iar la Amsterdam 8.545 de euro.

Deși locuințele sunt mult mai scumpe în aceste orașe, evoluția prețurilor a fost diferită. În Luxemburg, proprietățile s-au ieftinit cu 6,5% în ultimii doi ani, în timp ce la Londra scăderea a fost de 2,9%. Amsterdam a înregistrat o reducere ușoară, de 0,2%, iar în Paris prețurile au crescut cu 3,8%.

La nivel mondial, cele mai ridicate prețuri sunt raportate în Hong Kong, unde metrul pătrat costă în medie 24.184 de dolari, urmat de Zurich și Singapore, unde prețul ajunge la 17.110 dolari.

Datele Global Property Guide arată că, în ansamblu, 55 dintre cele 81 de piețe analizate au înregistrat creșteri anuale ale prețurilor locuințelor. Majorarea mediană a fost de 3,7%, ceea ce evidențiază continuarea presiunilor asupra piețelor imobiliare, dar cu diferențe semnificative între regiuni.

#apartamente #Chisinau #scmpiri