Loturile de vaccinul rusesc Sputnik V în prevenirea coronavirusului, trimise în Brazilia, conțineau o versiune a unui virus comun care provoacă răceală, a raportat autoritatea de reglementare a sănătății din țara sud-americană într-o prezentare, explicând decizia sa de a interzice importul medicamentului și de a explica ineficiența acestuia.

Virologul Angela Rasmussen a declarat că, constatarea „ridică întrebări cu privire la integritatea proceselor de fabricație” și ar putea constitui o problemă ce ar putea pune sănătatea persoanelor cu sisteme imunitare mai slabe în pericol.

Problema se concentrează în jurul unui „vector adenovirus”, un virus care cauzează în mod normal boli respiratorii ușoare, care este modificat genetic în interiorul serului de vaccin, astfel încât să nu poată fi reprodus, ci doar să livreze un semnal celulelor umane pentru a dezvolta proteina spike a coronavirusului.

La rândul său, acest lucru antrenează sistemul uman să fie pregătit în cazul în care acesta întâlnește adevăratul coronavirus.

Vaccinul Sputnik V folosește doi vectori adenovirus diferiți pentru a îndeplini această sarcină: adenovirus tip 26 (Ad26) pentru prima doză și adenovirus tip 5 (Ad5) pentru cea de-a doua.

Potrivit prezentării efectuate online, oamenii de știință de la Anvisa, autoritatea de reglementare a medicamentelor din Brazilia, au declarat că ar fi testat mostre ale dozei de rapel și au constatat că este „pasibilă replicării”, ceea ce înseamnă că odată ajuns în corp, adenovirusul poate continua să se înmulțească.

Experții brazilieni, au adăugat că acest lucru s-a produs probabil din cauza unei probleme de fabricație numită „recombinare”, în care adenovirusul modificat a recâștigat genele de care avea nevoie pentru a se replica.

Autoritățile de reglementare braziliene nu au evaluat însă versiunea primei doze.

Rasmussen, om de știință din cadrul Organizației canadiene pentru vaccinuri și boli infecțioase, a descris eroarea drept o problemă de control al calității, mai degrabă decât o problemă inerentă a tehnologiei.

„Dacă loturile deja utilizate au fost compromise, atunci pentru majoritatea oamenilor, acest lucru probabil că nu va fi o mare problemă, deoarece adenovirusurile nu sunt în general considerate ca fiind agenți patogeni umani cu adevărat periculoși, dar la persoanele care dispun de un sitem imunitar deficitar, ar putea exista o rată mai mare de efecte adverse din cauza acesteia, inclusiv efecte adverse severe”, a spus ea.

Problema cea mai mare, a adăugat ea, „nu o constituie efectele adverse potențiale, ci reticența față de vaccinuri, pe care o va semăna în rândul oamenilor”, în contextul în care vaccinul rus a fost descris inițial în The Lancet, ca fiind sigur și mai eficient de 90% din cazuri, iar acum s-a stabilit un cu totul alt scenariu.

„Dacă oamenii nu sunt siguri că vaccinul pe care îl primesc este același cu cel examinat în cadrul studiilor, atunci îmi pot imagina că unii oameni ar putea avea rezerve cu privire la administrarea acelui vaccin”, a spus Rasmussen.

O altă necunoscută este dacă problema de fabricație care a dus la replicarea vectorului adenovirus elimină, de asemenea, codul ADN pentru proteina spike, făcând Sputnik V total ineficient împotriva coronavirusului, sau nu.

Denis Logunov, director adjunct al Institutului Gamaleya, dezvoltatorul vaccinului rus, a comentat acuzațiile spunând că declarațiile pe care le-a citit în presă „nu au nimic de-a face cu realitatea și că vectorul adenovirus nu se poate replica”.