Mai multe antreprenoare din raioanele Nisporeni, Călărași, Leova, Dubăsari, UTA Găgăuzia și regiunea transnistreană au obținut granturi în valoare de până la 18 mii dolari SUA, fiecare pentru lansarea sau dezvoltarea afacerilor prietenoase mediului și reziliente la schimbările climatice. Cele 11 beneficiare au fost selectate în cadrul unui concurs de granturi organizat de proiectul PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” cu asistența financiară a Suediei, la care au fost depuse 41 de idei de afaceri.

În următoarele 12 luni, antreprenoarele vor pune în aplicare:

sisteme solare fotovoltaice,
cazane pe bază de biomasă,
sisteme de tratare a apelor uzate la scară mică,
sisteme de irigare eficiente din punct de vedere al resurselor și alte tehnologii necesare dezvoltării afacerilor rezistente la climă, în domenii precum ar fi eco-turismul, piscicultura, cultivarea legumelor și verdețurilor în sere și solarii, producerea și procesarea fructelor etc.

„Principala particularitate și valoare a proiectului, așa cum îl vedem noi, este interacțiunea dintre mai mulți actori, cum ar fi autoritățile publice locale, ONG-urile, întreprinderile și gospodăriile pentru crearea unui mediu favorabil pentru practicile reziliente la climă. Proiectul va continua să ofere sprijin și mentorat în îndeplinirea rolurilor părților interesate, în cel mai bun mod pozitiv”, a menționat Adam Amberg, Consilier/ Șef al Secției Cooperare pentru Dezvoltare din cadrul Ambasadei Suediei la Chișinău, în cadrul evenimentului de decernare a certificatelor de grant, desfășurat pe 22 decembrie 2021.

Pe lângă ajutorul financiar nerambursabil, antreprenoarele selectate vor mai beneficia de activități de mentorat și instruiri gratuite, ceea ce le va permite nu doar să dezvolte afaceri durabile, dar și să-și sporească competitivitatea, capacitățile de producere și să creeze mai multe locuri de muncă, inclusiv pentru femei și persoane social-vulnerabile.

„În Moldova, femeile din mediul rural sunt de patru ori mai predispuse la sărăcia absolută, sunt subreprezentate în procesul de luare a deciziilor și sunt mai vulnerabile la schimbările climatice. Prin urmare, sunt necesare acțiuni specifice pentru a spori accesul femeilor la activități alternative de generare a veniturilor, precum și la cunoștințe și informații privind gestionarea rezilientă a resurselor naturale și agricole de care acestea depind. Proiectele selectate vor aduce beneficii tangibile, cum ar fi reziliența sporită a infrastructurii private și rezidențiale la schimbările climatice, oferirea de venituri suplimentare femeilor din mediul rural și demonstrarea practicilor de gestionare durabilă și eficientă a resurselor naturale și adaptare sistemică la schimbările climatice, cu potențial ridicat de replicare”, a declarat Andrea Cuzyova, Reprezentantă rezidentă adjunctă PNUD în Republica Moldova.

Galina Lefter din satul Sărata Nouă, raionul Leova, conduce o gospodărie țărănească specializată în cultivarea legumelor în seră.

„Nu e an în care nu ne-am confruntat cu secetă, înghețuri sau alte condiții climaterice nefavorabile. Dacă n-am avea sera, cred că n-am mai reuși să cultivăm legume pentru vânzare. Însă, pentru ca această afacere să fie rentabilă, trebuie să investești în sisteme moderne de încălzire și ventilare, ceea ce noi, oamenii de la sat, nu ne permitem. De aceea, soțul a plecat la muncă în străinătate. Grantul câștigat mă va ajuta nu doar să cumpăr o centrală pe biomasă și să instalez un sistem economicos de încălzire și ventilare a serelor, dar și să-mi reintegrez familia. Soțul a hotărât să se întoarcă acasă și împreună să dezvoltăm această afacere, care este singura noastră sursă de existență. Așa o să putem oferi cumpărătorilor legume ecologice, proaspete și la preț bun, anul împrejur”.

Proiectul „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” contribuie la dezvoltarea durabilă și sporirea rezilienței la schimbările climatice a localităților din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, UTA Găgăuzia, zona de securitate și regiunea transnistreană prin abilitatea economică, socială și educațională a femeilor.

Beneficiarii proiectului sunt ONG-urile de mediu, administrațiile publice locale, femeile antreprenoare, precum și femei cu activitate economică în gospodăriile casnice din raioanele-țintă, care vor fi susținute la identificarea, formularea, planificarea și implementarea inițiativelor de reducere a degradării mediului și de sporire a rezistenței la schimbările climatice la nivel local. Proiectul este implementat de PNUD în perioada 2020 – 2023, cu asistența financiară a Suediei.

#afacere #antreprenoare #asistenta financiara

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.