Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Summitul CSI, refuzul Moldovei și amenințările lui Dodon. Grosu: Dacă rușii s-ar conduce de tot ce spune el apoi…

28 Dec. 2021, 14:23
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
28 Dec. 2021, 14:23 // Politica //  Realitatea.md

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a venit cu argumente de ce Republica Moldova nu va participa la summitul Comunității Statelor Independente (CSI), care este organizat de către președintele Federației Ruse Vladimir Putin.

Argumentul de bază al președintelui Legislativului este faptul că „partidul său din care face parte își păstrează consecutivitatea în tot ceea ce a declarat pe parcursul ultimilor ani”, dar și faptul nu ar vedea interesul Moldovei de ce ar trebui să participe la acest summit.

„Noi o să mergem acolo unde o să fie interesul Republicii Moldova, când va fi pregătit subiectul, care ține de interesul țării noastre. Avem multe subiecte legate nu doar de CSI, dar și de conflictul transnistrean, accesul nostru pe piața statelor membre, adică să fie reprocitate”, a afirmat Grosu în cadrul emisiunii televizate „Cutia Neagră” de la postul TV8.

Fiind întrebat cum va interacționa și cum rezolva Moldova aceste probleme, dacă autoritățile și guvernarea actuală refuză să interacționeze cu organizația CSI, Igor Grosu, a precizat că, „prim-ministra poartă discuții și nu doar ea”.

„Doamna Natalia Gavrilița poartă discuții, domnul ministru de Externe, Nicu Popescu, au avut ocazia să interacționeze cu omologii din aceste state. Eu cu omologul meu din senat am discutat. Lucrurile trebuiesc pregătite, nu doar așa ca o vizită de curtoazie, am făcut fotografii și ne-am întors acasă. Este o decizie pe care la moment noi am evaluat și am concluzionat că e mai bine așa. În situația politică actuală care este, noi am decis să nu participăm la acest summit. E vorba de poziția politică pe care o ai și raționamentul acestei întâlniri. Întâlnirile dintre liderii statelor trebuie să aibă o finalitate. Înainte de a avea această întâlnire lucrurile trebuie să fie pregătite din timp”, a mai precizat Igor Grosu.

Un alt argument invocat de Igor Grosu de ce nimeni din guvernarea actuală nu va merge la summitul CSI este faptul că, „de la înregistrarea partidului PAS s-a declarat că au viziuni pro-europene și rămân consecvenți”.

Referitor la declarațiile lui Igor Dodon că, în cazul în care, țara noastră nu va participa la summitul CSI „rușii ar putea scumpi gazul”, Igor Grosu a spus: Dacă rușii s-ar conduce de tot ce spune Dodon apoi…

„Federația Rusă este o țară importantă pe tot globul pământesc. Ea nu se uită la ce spun tot felul de lingușitori (n.r. făcând trimitere la Igor Dodon). Noi avem un contract pe care-l respectă o parte și alte. Nu e corect acum să mă las eu ca un oficial în speculații, cum o face individul dat (n.r. Igor Dodon)”, a conchis Igor Grosu.

Președintele Parlamentului a concluzionat că „Republica Moldova își dorește relații corecte, și pragmatice cu Federația Rusă”.

Precizăm că, anterior, președinta țării, Maia Sandu, a afirmat că nu a primit nici o invitație de participare la reuniunea șefilor de state din cadrul CSI, fapt pentru care nu va luat parte la acest summit.

Amintim că, Summitul liderilor de state din CSI va avea loc în perioada 28-30 decembrie, conform Kremlinului, iar acest eveniment este organizat la inițiativa președintelui rus Vladimir Putin.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.