Franța preia de la 1 ianuarie, timp de un an, comanda Forței de Reacție Rapidă (VJTF) a NATO, înființată în 2014, în urma summitului din Țara Galilor, ca răspuns la crizele din Orientul Mijlociu și la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

Conducerea VJTF, care plasează soldații în stare de alertă și gata de desfășurare în câteva zile, este asigurată anual de aliați, prin rotație.

Franța preia astfel coordonarea de la Turcia, care a asigurat acest mandat pe durata anului 2021. Germania va conduce unitatea în 2023.

”Mulțumesc Franței pentru că va conduce forța de reacție rapidă a NATO în 2022. Forță operațională comună cu un grad foarte înalt de disponibilitate (VJTF) este o contribuție substanțială la apărarea noastră colectivă, iar conducerea Franței reprezintă o demonstrație puternică a angajamentului și capacităților. Într-o perioadă de provocări de securitate fără precedent, nu trebuie să existe nicio neînțelegere cu privire la hotărârea NATO: suntem uniți pentru a apăra și proteja toți aliații”, a precizat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un comunicat al Alianței.

VJTF, care poate ajunge la un efectiv de până la 40.000 de militari, este pregătită să intervină în termen de două-trei zile de la declanşarea unei crize.

În 2022, VJTF va cuprinde o forță multinațională de câteva mii de soldați. Brigada franco-germană de 3.500 de soldați va servi drept nucleu al forței, bazându-se pe Regimentul 1 Infanterie și Regimentul 3 Husari.

Condusă de Corpul de Reacție Rapidă al Franței din Lille, brigada franco-germană este o unitate binațională, subliniind legătura puternică dintre aliații NATO Germania și Franța. Alte țări NATO, inclusiv Spania, Portugalia și Polonia, vor pune la dispoziție militari. Cea mai mare parte a forței este formată din unități din brigada principală.

#Franta #NATO #soldati

Agenția Proprietății Publice (APP) pregătește schimbări în procesul de privatizare a bunurilor statului, după ce mai multe licitații, inclusiv cele pentru Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, nu au atras cumpărători. Directorul instituției, Ion Dodon, recunoaște că termenele prea scurte pentru achitarea bunurilor și dificultățile legate de obținerea autorizațiilor pot descuraja investitorii.

Potrivit șefului APP, una dintre soluțiile analizate este extinderea termenului în care câștigătorii licitațiilor trebuie să achite contravaloarea bunurilor privatizate. În prezent, legislația prevede un termen de până la trei zile, perioadă considerată insuficientă pentru investitorii care intenționează să contracteze credite bancare.

„Legislația prevede un termen de până la trei zile ca agentul economic să găsească resurse financiare și să le transfere pe contul Agenției Proprietății Publice, dar băncile comerciale examinează cererile de creditare pe un termen mai lung”, a explicat Dodon.

Directorul APP consideră că o pregătire mai bună a privatizărilor ar permite accesul unui număr mai mare de potențiali investitori, inclusiv al celor care au nevoie de finanțare bancară pentru realizarea achizițiilor.

Un alt obstacol a fost semnalat în cazul Hotelului „Zarea”. Potrivit întrebării adresate directorului APP, potențialii cumpărători susțin că, înainte de a investi într-o asemenea proprietate, ar avea nevoie de mai multe documente, inclusiv autorizații de la Primăria Chișinău și avize de la autoritățile responsabile de protejarea monumentelor istorice.

În lipsa acestor documente, investitorii riscă să cumpere un imobil fără să știe cu certitudine ce lucrări de reconstrucție sau dezvoltare vor putea realiza ulterior. Obținerea autorizațiilor după achiziție poate presupune proceduri administrative de durată.

Ion Dodon a fost de acord că statul trebuie să simplifice procesul și să ofere investitorilor mai multă predictibilitate.

„Sunt de acord că noi ar trebui să fim mai prietenoși cu investitorii în ceea ce privește obținerea documentelor permisive. Tot ce este posibil să obținem acum o să facem noi, ca stat”, a declarat directorul APP.

Declarația sugerează că instituția ar putea încerca să pregătească din timp o parte dintre actele necesare, înainte ca proprietățile să fie scoase din nou la vânzare, pentru a reduce incertitudinile viitorilor cumpărători. Deocamdată, nu a fost anunțată lista exactă a documentelor pe care APP le-ar putea obține în prealabil.

Hotelul „Zarea”, situat pe strada Anton Pann 4 din centrul Chișinăului, a fost scos la privatizare la un preț inițial de 106 milioane de lei. Licitația programată pentru 20 octombrie a fost anulată, deoarece niciun investitor nu a depus cerere de participare, deși termenul de înscriere fusese prelungit cu două luni.