În această după-amiază, Curtea Constituțională a emis o reacție în numele Domnicăi Manole în care este menționat faptul că inspectorul de integritate care a emis actul de constatare în privința ei, anunțând că „a constatat-o cu conflict de interese” a ignorat și respectiv încălcat Constituția Republicii Moldova atunci când a efectuat controlul asupra unei hotărâri a Înaltei Curți.

În acest sesn, Domnica Manole susține că „de îndată ce îi va fi comunicat Actul de constatare îl va contesta și va întreprinde toate acțiunile necesare de tragere la răspundere legală a inspectorului care și l-a asumat”.

Mai jos găsiți reacția integrală a președintei CCM:

„Actul în discuție îmi provoacă mai multe nedumeriri.
În primul rând, inspectorul care și l-a asumat ignoră faptul că am fost recuzată de la judecarea cauzei în privința căreia mi se impută participarea și că recuzarea a fost examinată de ceilalți colegi judecători ai mei, care s-au pronunțat printr-o decizie, în data de 27 aprilie 2021. În această Decizie, se menționează că conflictele de interese pretinse în cadrul procedurii de jurisdicție constituțională sunt soluționate de către Curtea Constituțională în modul stabilit de articolele 134, 137 și 140 din Constituție și 27 din Codul jurisdicției constituționale. Curtea Constituțională se conduce în activitatea sa de Constituție, de Legea cu privire la Curtea Constituțională, de Codul jurisdicției constituționale, care nu autorizează aplicarea altor legi în procedura din fața Curții Constituționale. De asemenea, atât Constituția, cât și legile speciale aplicabile procedurii constituționale nu permit altor autorități publice să exercite controlul actelor de jurisdicție constituțională. Curtea a mai subliniat în Decizie că unica abilitată cu competența examinării și soluționării conflictelor de interese pretinse în cadrul procedurii de jurisdicție constituțională este Curtea Constituțională. De altfel, dacă li s-ar permite altor autorități ale statului să exercite controlul actelor Curții Constituționale, ar fi golite de conținut garanțiile inamovibilității și independenței de care se bucură judecătorii constituționali. În exercițiul mandatului, judecătorii Curții Constituționale se supun numai Constituției, adoptă acte în baza și în numele Constituției.
Decizia nu este obligatorie numai pentru judecătorii Curții, ci pentru întreaga ordine juridică din Republica Moldova. Ignorarea ei de către un inspector de integritate reprezintă o încălcare crasă a Constituției și a legilor infra-constituționale care impun respectarea actelor jurisdicționale ale Curții.
În al doilea rând, inspectorul de integritate ignoră considerentele Hotărârii Curții Constituționale nr. 18 din 10 iulie 2021, care sunt la fel de obligatorii ca dispozitivul Hotărârii. De fapt, hotărârile Curții explică Constituția și au forță de Constituție. Prin urmare, niciun funcționar al statului nu poate aplica prevederi legale care contravin considerentelor unui act jurisdicțional al Curții.
În Hotărârea nr. 18, Curtea a reținut că pretinsele conflicte de interese în contextul procedurii jurisdicției constituționale trebuie soluționate doar de către Curtea Constituțională și doar în modul stabilit de articolele 134, 137 și 140 din Constituție, dezvoltate în articolul 27 din Codul jurisdicției constituționale, care reglementează recuzarea judecătorului în cazul existenței unor dubii privind imparțialitatea sa. Curtea precizează că instituția recuzării judecătorului constituțional este aplicabilă și în cazul unui eventual conflict de interese în procesul jurisdicțional, iar cea care hotărăște în mod definitiv cu privire la recuzarea unui judecător constituțional (inclusiv în cazul unui eventual conflict de interese) este Curtea Constituțională prin judecătorii săi.
Curtea a mai făcut trimitere și la standardul necesității, recunoscut și în opiniile Comisiei de la Veneția, care presupune că tribunalele constituționale au obligația de a se pronunța în privința constituționalității oricărei legi contestate în fața lor. Dacă ar permite ca controlul de constituționalitate să fie blocat prin recuzări ce decurg din posibilitatea ca unul sau mai mulți dintre membrii săi să facă obiectul unei recuzări cu tentă politică, Curtea Constituțională nu și-ar mai putea îndeplini rolul. Curtea Constituțională trebuie să rămână, în calitatea sa de garant al Constituției, o instituție funcțională, iar posibilitatea revocării unui judecător nu trebuie să conducă la blocarea luării unei decizii de Curtea Constituțională.
Curtea a conchis că nu poate fi admis un control din exterior al activității jurisdicționale. Singura autoritate competentă să realizeze un astfel de control este Curtea Constituțională. Desemnarea unui organ executiv, ca Autoritatea Națională de Integritate, care să verifice activitatea jurisdicțională a Curții Constituționale ar însemna să se recunoască unei autorități executive puterea de a decide în chestiuni constituționale, tocmai ceea ce Constituția interzice.
Din nou, hotărârea nu este obligatorie numai pentru judecătorii Curții, ci pentru întreaga ordine juridică din Republica Moldova. Ignorarea ei de către un inspector de integritate poate reprezenta un motiv de tragere a sa la răspunderea prevăzută de lege.
De îndată ce îmi va fi comunicat Actul de constatare nr. 432/19 din 31 decembrie 2021, îl voi contesta și voi întreprinde toate acțiunile necesare de tragere la răspundere legală a inspectorului care și l-a asumat”, menționează președinta Curții Constituționale.

Amintim că, pe data de 31 decembrie, Autoritatea Națională de Integritate a constatat, în ajun de Revelion, încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către preşedintele Curții Constituționale, Domnica Manole. Potrivit documentului ANI, Domnica Manole a examinat şi s-a pronunţat pe marginea a două sesizări depuse la Curte care se refereau la statutul ei în cadrul Înaltei Curţi. ANI a examinat dacă preşedintele CC a avut dreptul să participe la luarea deciziilor prin care au fost declarate neconstituţionale hotărârile Parlamentului privind retragerea mandatului Domnicăi Manole şi numirea lui Boris Lupaşco în locul acesteia.

Autoritatea Naţională de Integritate menţionează că Manole a participat în completul judecătoresc, deşi era direct vizată. Potrivit ANI, judecătoarea trebuia să se abţină şi să declare Autorităţii conflictul de interese. La fel, ANI mai precizează că președintele Înaltei Curți a avut dreptul să-şi expună punctul de vedere, însă nu au fost prezentate actele necesare şi s-a cerut retragerea demersului inspectorului de integritate.

Anterior, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională prevederea din Legea cu privire la CC, care presupune ridicarea imunităţii judecătorilor în caz de stabilire a conflictului de interese.

#ANI #comisia de la veneția #Domnica Manole #președinta Curții Constituționale

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.