Deputatul PAS, Dumitru Alaiba, care este și autorul legii ce a interzis publicitatea jocurilor de noroc, intrată în vigoare de la începutul acestui an, a dat o tură prin oraș pentru a se asigura că prevederile noii legi sunt respectate de către agenții economici. Unele lucruri l-a bucurat pe deputat, însă altele nu prea l-au făcut să rămână mulțumit de receptivitatea și supunerea întreprinzătorilor.

Alaiba susține că, de la 5 zile de când legea a intrat în vigoare, o bună parte din agenții economici s-au supus noilor prevederi și au eliminat publicitatea pentru jocurile de noroc din localuri, însă alții încă „testează nervii autorităților”.

„Legea nu e o sugestie. E obligație. De cinci zile e interzisă publicitatea jocurilor de noroc, a loteriilor și pariurilor. Chiar am mers ieri prin oraș din curiozitate și m-am bucurat să constat că foarte mulți agenți economici s-au conformat noilor cerințe. Marea majoritate pur și simplu s-au conformat. Bravo lor. Eram sigur că anume așa va fi. Totuși mai sunt entități care testează limitele acestei legi, sau care încă nu s-au adaptat. Eu înțeleg că în țara asta sunt multe legi care există doar pe hârtie. Dar eu nu vreau ca legea asta să fie o asemenea lege. Și nu vreau să fiu văzut făcând legi de mântuială. De aceea o să mă asigur de fiecare dată că legile pe care le-am promovat ajung în realitate și se aplică tuturor. Lucrurile se fac până la capăt”, anunță deputatul.

Totodată, Dumitru Alaiba îndeamnă cetățenii să anunțe poliția dacă văd publicitate în folosul jocurilor de noroc, promovată de agenții economici.

„Conform art. 53 alin. (2) din Legea 291/2016 se interzice orice formă, directă sau indirectă, de acțiuni publicitare (promoționale) pentru promovarea și/sau stimularea jocurilor de noroc […] în special publicitatea în exteriorul şi interiorul locurilor de vânzare angro şi cu amănuntul art. 54 alin. (2) din Legea sus-menționată spune:Încălcări ale prezentei legi se consideră amplasarea și/sau difuzarea publicității în favoarea promovării, organizării, desfășurării sau exploatării jocurilor de noroc (inclusiv a celor on-line), a pariurilor pentru competițiile/evenimentele sportive și a altor activități din domeniul jocurilor de noroc”, prevederile noii legi.

Amintim că, proiectul de lege ce prevede interzicerea jocurilor de noroc în mass media, supermarket, magazine, poștă etc a fost votat în lectură finală la 25 noiembrie 2021, autor și promotor al acestei restricții fiind Dumitru Alaiba.

Conform deputatului, zilnic în Moldova se vând 1,3 milioane de bilete de loterie, iar taxe din acest gen de activitate nu erau încasate practic deloc.

#Dumitru Alaiba #jocuri de noroc #lege

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china