Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a contestat la judecătorul de instrucțiune Ordonanța Procuraturii Generale (PG), prin care a refuzat să pornească o anchetă privind încercarea uzurpării puterii în stat la data de 23 aprilie curent, când majoritatea parlamentară ar fi demis-o pe Domnica Manole din funcția de judecător la Curtea Constituțională și a numit un magistrat nou.

Potrivit lui Litvinenco, procurorii trebuie să examineze sesizarea sa prin prisma tentativei de subminare a ordinii constituționale.

„Am contestat la judecătorul de instrucție Ordonanța de refuz emisă de Procurorul General în cazul tentativei de uzurpare a puterii de stat. Consider că procurorii trebuie să cerceteze cazul cu maximă responsabilitate și seriozitate, și nu în bătaie de joc. Pentru că este vorba de o tentativă de subminare a ordinii constituționale şi nu de un furt de rutină. Or, așa cum am spus, inclusiv din cauza că nimeni nu a fost pedepsit pentru tentativa lui Plahotniuc de uzurpare a puterii din iunie 2019, Dodon a hotărât să încerce și el. Și a încercat. Și doar grație cetățenilor acestei țări, atât Plahotniuc în 2019, cât și Dodon în 2021, au eșuat”, a anunțat Litvinenco.

Amintim că, după ce PSRM-Șor-Pentru Moldova a demis-o pe Domnica Manole și au numit un nou magistrat la CCM, Boris Lupașcu, care câteva zile mai târziu a refuzat la mandat, Sergiu Litvinenco a sesizat Procuratura Generală privind o posibilă tentativă de uzurpare a puterii în stat, deoarece judecătorii constituționali sunt inamovibili, iar plecarea lor din funcție se face doar din propria inițiativă, la expirarea mandatului sau decesul magistratului.

Ulterior, Procuratura a anunțat că nu a intentat vreo acțiune de ca urmare a sesizării depuse de Litvinenco.

Lituania a anunţat joi, 29 octombrie, că va extinde serviciul militar pentru tineri și va reintroduce recrutarea generală în 2032, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia. Președintele Gitanas Nauseda a explicat că măsura va intra în vigoare peste șase ani pentru că e nevoie de timp pentru pregătirea infrastructurii și pregătirea a cel puțin încă 350 de instructori. Șeful statului a estimat că numărul tinerilor între 18 și 22 de ani care fac armata va crește de la 4.900 în prezent la 7.500, relatează antena3.ro.

Măsura a fost luată joi, la Vilnius, de Consiliul pentru Securitate Naţională al Lituaniei, ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene.

„Am decis că recrutarea generală va fi introdusă începând din 2032”, a declarat preşedintele Gitanas Nauseda după şedinţa Consiliului pentru Securitate Naţională.

Planul trebuie să fie aprobat de parlament pentru a putea intra în vigoare.

Președintele lituanian a explicat că a fost ales anul 2032 deoarece este nevoie de timp pentru a pregăti infrastructura necesară pentru cele nouă luni de armată. De asemenea, 350 de instructori adiționali trebuie pregătiți. Antrenarea unui singur instructor durează între trei și patru ani.

În 2015, Lituania a reintrodus parţial serviciul militar (ce fusese abolit în 2008) ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Potrivit lui Nauseda, aproximativ 5.000 de bărbaţi tineri sunt recrutaţi în fiecare an pentru o instruire de bază de nouă luni. Mai exact, tinerii între 18 și 22 de ani, care nu sunt înscriși la facultate sunt recrutați. Numărul va creşte la 7.500 odată cu introducerea serviciului militar general. Lituania are o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori.

În ceea ce privește femeile, acestea vor continua să efectueze pregătirea militară doar în cazul în care doresc acest lucru, la fel ca până acum, a precizat şeful statului lituanian.

Costurile tranziţiei către noul sistem se vor ridica la 120 de milioane de euro.