Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Grosu, pentru presa română: Gazul – un instrument de șantaj. Am spus de fiecare dată că UE este obiectivul nostru

13 Feb. 2022, 09:45
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
13 Feb. 2022, 09:45 // Politica //  Realitatea.md

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a declarat, într-un interviu pentru Digi24.ro, în contextul semnării acordurilor de colaborare pentru securitate energetică între guvernele Republicii Moldova și României, că „gazul a devenit un instrument de presiune politică nu doar în raport cu Republica Moldova, ci cu toată Europa”. Republica Moldova s-a confruntat în ultimele luni cu o criză a gazelor din cauza companiei Gazprom, care a solicitat autorităților de la Chișinău să achite datorii istorice pentru contractul de livrare. Pentru iarna viitoare, susține Igor Grosu, Guvernul de la Chișinău trebuie să colaboreze cu cel de la București pentru a se asigura că situația nu se va repeta.

„Eu pot să vă spun foarte clar că gazul a încetat a fi doar un produs comercial. Și gazul a devenit deja un instrument de presiune politică nu doar în raport cu Rep. Modova, cu toată Europa. Lucrul ăsta deja toată lumea îl înțelege. Și schimbarea de atitudine a Gazpromului care nu este o companie de capul ei. S-a schimbat odată cu noua guvernare de la Chișinău. După ce în iunie, iulie, anul trecut, Partidul Acțiune și Solidaritate au obținut un scor fără precedent, 63 de locuri în Parlament, atitudinea s-a schimbat”, a declarat Igor Grosu.

Politicianul a dat de înțeles că este un instrument de șantaj. „Lucru ăsta și ei îl știu și ei știu că noi îl știm”.

„Noi am spus de fiecare dată că integrarea europeană este obiectivul nostru. Și am rugat de fiecare dată să fie apreciată consecvența noastră. Mai mult decât atât, nu este decât vectorul pe care clasa politică de la Chișinău – sau majoritatea parlamentară – l-a ales. L-au ales cetățenii și nu la o diferență de câteva sutimi sau zecimi de voturi”.

Întrebat de gazoductul existent, Igor Grosu a explicat despre interconexiunea pe electricitate Isaccea-Vulcănești- Chișinău, că „este deja aprobat proiectul, într-un orizont de maximum trei ani noi trebuie să avem această linie de înaltă tensiune până la Chișinău”.

„Gazoductul Iași – Chișinău, că de ce nu l-am folosit? Ba da, eu pot să spun că l-am folosit. În special în octombrie când am avut primul șoc din partea Gazpromului și atunci noi am putut prelua volume tehnice din gazoductul Iași-Chișinău, de la partenerii români și din Ucraina. Deci el este funcțional și poate fi folosit în orice moment când achiziționăm”.

Cât despre exploatarea sa pe scară largă, dacă e luată în calcul, politicianul a declarat că „este o investiție foarte importantă, înțeleg că astăzi doamna prim-ministră a făcut un anunț important legat de acordurile pe care le-a finisat, partea moldavă în raport cu comapnia care gestionează acest gazoduct”. „Este o investiție strategică, dar vă spun: electricitate, gaze, interconexiuni, ăsta este viitorul și asta este tema pe care trebuie să o facem. Și trebuie să – deja suntem condamnați, cel puțin pentru iarna viitoare – să lucrăm în echipă”.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.