Peste 61 350 de cetățeni au beneficiat anul trecut de asistență juridică garantată de stat, în creștere cu 4 570 de cazuri mai multe decât în anul 2020. Datele se conțin în raportul de activitate a Consiliului național pentru asistență juridică garantată de stat, prezentat Parlamentului spre examinare.

Potrivit raportului, circa 7 la sută dintre cazuri reprezintă asistență juridică de urgență, care este acordată 24/24, indiferent de nivelul de venit al persoanei vizate, inclusiv la examinarea mandatului de arest, dar și victimelor violenței domestice.

Pe de altă parte, în 2021, au fost înregistrate 912 decizii de refuz de acordare a asistenței juridice garantate de stat, numărul fiind mai mare decât în anii precedenți. Autorii raportului explică această tendință prin faptul că Oficiile teritoriale ale Consiliului sunt conectate la unele baze de date și pot verifica informațiile cu privire la veniturile persoanelor.

Conform legii, asistență juridică garantată de stat se acordă persoanelor care nu au bani pentru plata lor şi care întrunesc anumite condiţii. Asistența este acordată în diverse forme, prin explicaţii în probleme juridice, întocmirea actelor, reprezentarea în faţa autorităţilor administrației publice sau instanțelor, în procese civile, contravenţionale și penale. Acest sistem este instituit pentru apărarea drepturilor omului și asigurarea accesului la justiţie, prin diminuarea impedimentelor economico-financiare.

În anul 2021, pentru finanțarea sistemului de asistență juridică garantată de stat au fost alocate 80 018,60 mii lei. Banii au fost cheltuiți pentru administrarea sistemului, remunerarea avocaților și a parajuriștilor.

În Raportul prezentat de către Consiliul național pentru asistență juridică garantată de stat au fost trasate obiective pentru anul curent, printre care figurează asigurarea unei planificări bugetare eficiente, diversificarea spectrului de servicii și tehnologizarea acestora și asigurarea calității asistenței juridice garantate de stat.

Precizăm că, Consiliul național pentru asistență juridică garantată de stat, prezintă Ministerului Justiției, Guvernului și Parlamentului raportul de activitate în fiecare an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#justitie #parlament #raport

Comisia Europeană a anunțat joi că a decis să amâne cu cel puțin un an implementarea oricărei legislații naționale care vizează interzicerea accesului minorilor la rețelele de socializare, o măsură menită să prevină duplicarea cu normele europene aflate în prezent în discuție, transmite AFP, transmite Agerpres.

Această decizie a fost luată după ce Austria a notificat Bruxelles-ul cu privire la intenția sa de a interzice accesul minorilor la rețelele de socializare. Alte state membre iau în considerare și ele legislația pe această temă, iar Comisia dorește să evite o proliferare a acestor legi înainte de adoptarea unor norme comune.

„Toți copiii din UE merită același nivel de siguranță online”, a declarat joi un purtător de cuvânt al Comisiei, subliniind că obiectivul a fost „o abordare armonizată” în întreaga Europă.

Proiectul de lege privind protecția copiilor online, „Legea copiilor”, propus la mijlocul lunii septembrie de Comisie, trebuie încă aprobat, în aceiași termeni, de Parlamentul European și de cele 27 de state membre.

Între timp, Comisia Europeană dorește să evite o „fragmentare” a pieței unice a UE. „Dacă procedați astfel, ajungeți să aveți grupe de vârstă diferite, legi diferite în diferite state membre”, iar reglementările devin ‘imposibil de aplicat”, a explicat purtătorul de cuvânt Thomas Regnier.

Dependența de ecrane, hărțuirea, lipsa somnului, tulburările de alimentație, ca să nu mai vorbim de hărțuirea sexuală: minorii sunt expuși la numeroase riscuri online. Drept urmare, presiunea politică crește din toate părțile pentru o mai bună protejare a copiilor și adolescenților din UE, iar inițiativele se înmulțesc la nivel național.

În Franța, legea care interzice rețelele de socializare pentru cei sub 15 ani, aprobată în această vară de Parlament, a fost anulată de cea mai înaltă instanță, Consiliul Constituțional, în numele libertății de exprimare.

Președintele Emmanuel Macron a promis o nouă lege „robustă din punct de vedere juridic” până în primăvara anului 2027. Nu este sigur că această nouă lege va fi afectată de înghețarea de un an, deoarece Parisul a notificat Bruxelles-ul înainte de mijlocul lunii septembrie și de prezentarea „Legii copiilor”, mai notează AFP.