Echivalarea actelor de studii și conversiunea permiselor de conducere – negocieri ce sunt în desfășurare pentru semnarea unui acord în acest sens a fost subiectul discuțiilor dintre delegația Comisiei Comune pentru Afaceri UE a Parlamentului Irlandei, aflată într-o vizită de lucru la Chișinău și care s-a întâlnit, astăzi, 5 aprilie cu un grup de deputați ai Parlamentului.

Subiectul principal al discuțiilor din cadrul întrunirii a fost evoluțiile relațiilor de colaborare moldo-irlandeză, în special pe dimensiunea parlamentară.

În contextul eforturilor de susținere a comunității moldovenilor din Irlanda, oficialii au abordat chestiunile privind echivalarea actelor de studii și conversiunea permiselor de conducere – negocierile privind semnarea unui acord în acest sens sunt în desfășurare.

Au fost examinate și alte inițiative de consolidare a carului juridic bilateral și a raporturilor de colaborare în ansamblu.

Deputații au transmis delegației irlandeze mulțumiri pentru asistența tehnică importantă oferită țării noastre de către Irlanda, dar și pentru susținerea în lupta cu pandemia de COVID-19, iar mai recent – în gestionarea crizei refugiaților din Ucraina.

În cadrul întrunirii deputații au pledat pentru intensificarea dialogului parlamentar, inclusiv la nivelul conducerii instituțiilor legislative, al Comisiilor de specialitate și grupurilor de prietenie. Membrii celor două delegații s-au pronunțat pentru o interacțiune mai strânsă în cadrul organizațiilor interparlamentare. De asemenea, s-a vorbit despre oportunitățile de intensificare a cooperării comercial-economice, investiționale și turistice.

Delegația Irlandei a fost condusă de către președintele Comisiei Joe McHugh, iar din cea a Parlamentului Moldovei au făcut parte deputații Ion Groza, vicepreședintele Comisiei politică externă și integrare europeană; Ion Şpac, membrul Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică, președintele Grupului de prietenie Republica Moldova – Irlanda, membrii Grupului de prietenie Vitalie Jacot, Valentina Manic, Marina Morozova, Victor Spînu, Valeriu Muduc, precum și Galina Sajin, membră a Comisiei politică externă și integrare europeană, și Ana Oglindă, membră a Comisiei protecție socială, sănătate și familie.

Amintim că, în seara zilei de luni, 4 aprilie, la Berlin a fost semnat acordul dintre Germania și Republica Moldova privind convertirea reciprocă a permiselor de conducere. Acest lucru va oferi posibilitatea moldovenilor stabiliți cu traiul în Germania să-și substituie permisul de conducere emis de autoritățile de la Chișinău, cu unul german, doar cu susținerea examenului la proba practică, adică va fi eliminată proba teoretică.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#delegatie #deputati #Irlanda #parlament #permis de conducere

Suedezii sunt chemați duminică la urne pentru alegeri parlamentare considerate un test privind posibila intrare a extremei drepte în guvern, relatează știrileprtv.ro.

Secțiile de vot s-au deschis la ora 06:00 GMT (9:00, ora Moldovei) și se vor închide la ora 18:00 GMT (21:00, ora României).

Incertitudinea planează asupra rezultatului scrutinului, în condițiile în care diferența s-a redus între blocul de centru-stânga, considerat învingător acum câteva săptămâni, și dreapta aflată la putere, aliată cu Democrații din Suedia, o formațiune antiimigrație cu rădăcini în mișcarea neonazistă.

Sondajele de opinie arată că alianța de opoziție de centru-stânga se află ușor în frunte, Magdalena Andersson, din partea Social-Democraților, fiind favorită pentru a deveni din nou prim-ministru după patru ani petrecuți în opoziție, însă avantajul blocului său s-a redus considerabil în ultimele zile ale campaniei.

În căutarea unui al doilea mandat consecutiv, la rândul său, prim-ministrul Ulf Kristersson, liderul Partidului Moderaților (conservator), a promis să ofere portofolii ministeriale partidului lui Jimmie Akesson, care, de la alegerile parlamentare din 2022 și după ce a obținut un scor de peste 20%, a susținut până acum guvernul în Parlament fără a face parte din executiv.

„Am convenit să facem campanie pe baza unui program care vizează formarea unui guvern de majoritate comun, pe care eu îl voi conduce”, a explicat Ulf Kristersson la sfârșitul lunii august pentru Reuters.

Prim-ministrul în exercițiu afirmă că prin cooperarea sa cu Partidul Democraților, începând din 2022, Suedia a putut să înregistreze o creștere economică puternică, să scadă prețurile la energie și alimente, să reducă violența bandelor și să aducă numărul solicitanților de azil la un nivel istoric scăzut.

În ultimii patru ani, guvernul a eliminat statutul de rezident permanent pentru refugiați, care pot fi acum expulzați pentru „comportament necorespunzător”, și a înăsprit condițiile de acordare a ajutoarelor sociale.

Numărul solicitanților de azil a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii patruzeci de ani, dar, deși Ulf Kristersson dorește acum să se concentreze pe politica de integrare, Partidul Democraților din Suedia (SD) vrea să meargă mai departe.

„În Suedia se aplică cultura suedeză, limba suedeză, legile suedeze, normele suedeze, morala suedeză și tradițiile suedeze”, insistă deputatul SD Mattias Karlsson, apropiat al lui Jimmie Akesson. „Dacă nu poți să accepți asta, trebuie să-ți găsești un alt loc unde să trăiești”, spune el.

Alegerile suedeze au loc la câteva zile după ce partidul extremist german „Alternative für Deutschland” (AfD) a obținut primul loc în cadrul unor alegeri regionale și în contextul în care Marine Le Pen conduce în sondajele pentru alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.

Normalizare sau schimbare radicală?

Pentru unii analiști, intrarea în guvern a partidului de extremă dreaptă, care și-a prezentat anul trecut scuze oficiale pentru legăturile sale istorice cu nazismul și antisemitismul, ar confirma succesul procesului de „de-demonizare” condus de Jimmie Akesson.

„Aceste alegeri sunt un referendum în privința Partidului Democraților din Suedia, pentru a afla dacă vom continua sau nu să ne îndreptăm pe o pantă de extremă dreaptă”, estimează comentatorul politic Jan Guillou.

Măsuri pe care mulți suedezi le-ar fi considerat acum zece ani ca o respingere a valorilor progresiste ale țării au fost acceptate acum de o mare parte a spectrului politic, în special înăsprirea politicii în materie de imigrație.

Dreapta și stânga converg asupra unor puncte esențiale în ochii alegătorilor, precum consolidarea sistemului de protecție socială, continuarea sprijinului acordat Ucrainei, reînarmarea țării sau măsurile în favoarea puterii de cumpărare.

„Cred că veți asista la o normalizare treptată a Democraților din Suedia”, afirmă Lars Tragardh, un istoric care a supervizat publicarea, anul trecut, de către guvern, a unei liste ce cuprindea valorile patrimoniului cultural suedez, considerată de detractorii săi ca fiind prea restrictivă și exclusivistă.

Opoziția denunță, dimpotrivă, riscul ca Suedia să-și schimbe fața.

„Dacă Democrații din Suedia ar intra în guvern, acest lucru ar avea un impact extrem de negativ asupra idealurilor progresiste ale țării noastre”, se teme Birgitta Ohlsson, ministrul afacerilor europene între 2010 și 2014, în prezent deputată a Partidului de Centru, una dintre cele patru formațiuni ale blocului de centru-stânga. „Am observat deja efectele atunci când se aflau în afara guvernului, iar acum ar fi de zece ori mai rău”, crede ea.

Într-un mesaj de campanie publicat pe rețelele sociale, șefa blocului de stânga, fostul prim-ministru social-democrat Magdalena Andersson, crede că alegerea alegătorilor nu se va referi la numirea lui Ulf Kristersson în funcția de prim-ministru, ci la faptul dacă Democrații din Suedia vor modela politica țării în materie de apărare, educație, cultură și finanțe. „Ar fi o Suedie cu totul diferită”, a avertizat ea.

În cazul unei victorii, Magdalena Andersson va trebui să facă față unei provocări majore: formarea unei coaliții stabile între partidul său, Verzii, Partidul de Stânga și Partidul de Centru. Deși cele patru partide sunt, în general, de acord asupra mai multor aspecte, precum creșterea prestațiilor sociale și a cheltuielilor publice, ele au opinii divergente cu privire la alte chestiuni cheie, cum ar fi impozitarea miliardarilor sau construirea de noi centrale nucleare, iar Partidul de Centru refuză să facă parte din același guvern cu Partidul de Stânga.