Israelul este angajat pe două fronturi, intensificând raidurile aeriene împotriva militanţilor islamişti ai Hamas din Fâşia Gaza şi combătând revoltele din oraşele sale cu populaţie mixtă, iudeo-arabă, după ce în mai multe orașe din Nordul Israelului au izbucnit revolte între cetățeni de diferite confesiuni, transmite AFP.

La scurt timp după miezul nopţii de miercuri spre joi, alarmele s-au activat în sudul ţării, la Tel Aviv însă, pentru prima oară de la escaladarea violenţelor luni, şi în nordul Israelului.

Între timp, forţele aeriene israeliene au lovit poziţii ale Hamas din Fâşia Gaza vizând, printre altele, obiective care au legătură cu operaţiunile de contraspionaj ale Hamas, precum şi locuinţa unui comandat al mişcării, Iyad Tayeb.

În Fâşia Gaza, cel mai recent bilanţ al victimelor indică 67 de morţi, inclusiv 17 copii, şi aproape 400 de răniţi.

În tabăra israeliană, numărul morţilor a crescut la şapte. Hamas a lansat miercuri seară peste o sută de rachete spre Israel, dintre care mai multe au fost interceptate de sistemul de apărare antirachetă Domul de fier. Astfel, numărul rachetelor lansate spre Israel de mai multe grupări armate palestiniene de la începutul săptămânii se ridică la aproximativ 1.500.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu s-a declarat hotărât să continue să atace şi să slăbească capacităţile militare ale Hamas.

Preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas, cu sediul în Cisiordania, locul protestelor, al ciocnirilor şi al atacurilor împotriva forţelor israeliene care au ucis trei persoane marţi, i-a cerut preşedintelui american, Joe Biden, într-o discuţie telefonică, să „oprească atacurile israeliene”.

În culise, Qatarul, Egiptul şi ONU lucrează, de asemenea, pentru a facilita o mediere. Ministrul egiptean de externe a luat legătura cu omologul său israelian pentru a încerca, fără succes pentru moment, să îl convingă să oprească raidurile asupra Fâşiei Gaza. Un emisar american este aşteptat să sosească în regiune.

Hamas a lansat o primă rundă de rachete asupra Israelului în semn de solidaritate cu cei peste 700 de palestinieni răniţi în ciocnirile cu poliţia israeliană pe Esplanada Moscheii din Ierusalimul de Est.

#atac #Israel #rachete #revolte

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.