Parlamentarii iranieni au stabilit condiţiile pentru relansarea unui pact nuclear din 2015, inclusiv garanţii legale aprobate de Congresul SUA că Washingtonul nu va renunţa la el, a informat duminică presa de stat iraniană.

Iranul şi Statele Unite s-au angajat în discuţii indirecte la Viena, în ultimul an, pentru a relua acordul nuclear din 2015 dintre Teheran şi puterile mondiale, între care se aflau atunci şi Statele Unite.

Preşedintele Donald Trump a retras SUA din acord în 2018, iar Iranul a încălcat ulterior prevederile acestuia, prin intensificarea programului său nuclear.

Negocierile s-au blocat acum, deoarece Teheranul şi Washingtonul se învinovăţesc reciproc că nu au luat deciziile politice necesare pentru a rezolva problemele rămase.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Impunerea unor astfel de condiţii într-un moment crucial ar putea pune în pericol un acord final prin restrângerea spaţiului de manevră al negociatorilor în cadrul discuţiilor, informează news.ro.

„Statele Unite ar trebui să ofere garanţii legale, aprobate de Congresul său, că nu vor ieşi din nou din pact”, a citat agenţia de presă semi-oficială Tasnim o declaraţie semnată de 250 de parlamentari dintr-un total de 290.

Declaraţia mai spune că, în temeiul unui pact reluat, Statele Unite nu ar trebui ”să poată folosi pretexte pentru a declanşa mecanismul snapback”, în temeiul căruia sancţiunile împotriva Iranului ar fi reintroduse imediat, potrivit Tasnim.

Parlamentarii au mai spus că sancţiunile ridicate în temeiul noului acord nu ar trebui să fie reimpuse şi Iranul nu ar trebui să fie lovit de altele noi.

Ministrul iranian de Externe Hossein Amirabdollahian a declarat duminică că preşedintele american Joe Biden ar trebui să emită ordine executive pentru ridicarea unor sancţiuni împotriva Iranului, pentru a-şi arăta bunăvoinţa faţă de relansarea pactului nuclear.

#Iran #Negocieri #sanctiuni #SUA

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.