Proiectul de lege care vizează impulsionarea dezvoltării serviciilor electronice și a noilor servicii aferente semnăturii electronice, precum identificarea electronică, sigiliile electronice, certificate de securitate pentru pagini web etc va fi propus Parlamentului spre adoptare la una din următoarele ședințe plenare, după ce membrii Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică au aprobat, astăzi, 19 aprilie raportul la proiectul de lege privind identificarea electronică și serviciile de încredere.

Inițiativa legislativă reglementează domeniul de securitate a mijloacelor de identificare electronice și a serviciilor de încredere. Prin actul normativ se propune definirea unor noțiuni noi, care nu se regăsesc în legislația națională, precum serviciu de încredere, sigiliu electronic, serviciu de distribuție electronică înregistrată, certificat pentru autentificarea unei pagini web, creator al sigiliului electronic etc.

De asemenea, este prevăzută modalitatea de acreditare și activitatea prestatorilor de servicii de încredere. Controlul în domeniul serviciilor de încredere va fi realizat de către Serviciul de Informații și Securitate.

Noua lege reglementează și regimul juridic al documentelor electronice, prin stabilirea domeniilor de utilizare, a cerințelor față de acestea, dar și organizarea circulației electronice a documentelor.

Totodată, noua lege reglementează și responsabilitatea prestatorilor de servicii de încredere în asigurarea protecției datelor cu caracter personal în procesul de prestare a serviciilor de încredere.

Proiectul rezultă din Planul de acțiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană și urmărește alinierea legislației naționale în domeniul semnăturii electronice la normele europene.

#comisie #proiect de lege #sigiliu electronic

Aproximativ 70 de nave așteaptă în apropierea Canalului Sulina de pe Dunăre pentru a avea acces la porturile ucrainene în vederea încărcării cerealelor destinate exportului, au declarat miercuri, 26 august, comercianți și analiști, în contextul în care lipsa piloților și prioritatea acordată altor încărcături generează întârzieri semnificative, scrie hotnews.ro.

După ce atacurile rusești au blocat efectiv porturile ucrainene de la Marea Neagră, care gestionau 90% din exporturile de cereale ale țării, unele transporturi au fost redirecționate către porturile fluviale de pe Dunăre, care au o capacitate mult mai redusă.

Transporturile de cereale concurează pentru acces pe canalul Sulina cu transporturi care au prioritate mai mare, precum combustibilul, ceea ce încetinește exporturile. Alertele frecvente de raid aerian, care forțează suspendarea tuturor operațiunilor portuare, au agravat perturbările.

Ucraina este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar perturbarea transporturilor sale pot determina creșterea prețurilor la nivel global.

„Situația s-ar putea înrăutăți”

„La data de 25 august, peste 50 de nave așteptau să treacă prin Canalul Sulina, în timp ce doar cinci până la șapte nave pe zi se îndreptau spre porturile ucrainene de pe Dunăre”, a transmis firma de consultanță ASAP Agri.

Compania de consultanță a precizat, într-un mesaj publicat pe Telegram, că fiecare zi de întârziere poate costa până la 8.000 de dolari, ceea ce se adaugă la tarifele de transport deja ridicate.

„Situația s-ar putea agrava în cazul în care condițiile meteorologice se vor deteriora în zilele următoare”, a adăugat aceasta.

Katerina Kononenko, director de operațiuni la compania de transport maritim Avalon, a declarat că se preconizează ca, din cauza vremii nefavorabile, Canalul Sulina să fie închis timp de aproximativ două zile.

„În contextul actual, aceasta reprezintă cu adevărat un obstacol serios. Astăzi, aproximativ 70 de nave așteaptă la intrarea în Sulina. În acest moment, capacitatea reală de trafic a Canalului Sulina pentru navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene este de doar două-trei nave pe zi. Este un nivel foarte scăzut”, a adăugat ea.

Ucraina s-a bazat în mare măsură pe porturile de pe Dunăre și la începutul războiului, când Rusia a blocat porturile din regiunea Odesa. Capacitatea de export a cerealelor pe Dunăre a atins un nivel maxim de 2,5 milioane de tone metrice pe lună în perioada 2022-2023.

În prezent, volumul exporturile de cereale pe Dunăre este cu mult sub nivelurile din 2022-2023, deși traderii își măresc treptat transporturile. Operatorul feroviar ucrainean Ukrzaliznytsia a declarat recent că volumele de cereale transportate către porturile dunărene au fost de 11 ori mai mari în august decât în iulie.

Datele Ministerului Agriculturii din Ucraina arată că țara vecină a exportat 539.000 de tone de cereale în perioada 1-21 august, comparativ cu 1,73 milioane în aceeași perioadă a anului precedent.