Persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător sunt obligați să depună Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru anul 2021 până la data de 3 mai curent. În acest context, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) atenționează că la determinarea venitului impozabil sunt utilizate mai multe surse de informații, inclusiv surse indirecte cum ar fi informații oferite de Î.S. „Poșta Moldovei”. Astfel, unii moldoveni s-au ales cu scrisori de la SFS, scrie Bani.md.

Potrivit unui comunicat de presă al SFS, în urma verificării informațiilor raportate de către Î.S. „Poșta Moldovei” referitor la persoanele fizice care, în perioada anilor 2020-2021, au primit mijloace bănești în numerar prin intermediul transferurilor poștale au fost identificate 225 de persoane fizice care în perioada anului 2020 au beneficiat de transferuri de mijloace bănești în suma totală de 44,09 milioane lei, și 420 de persoane fizice care au beneficiat de transferuri de mijloace bănești în suma totală de 90,09 milioane lei în perioada anului 2021.

În acest context, contribuabili au fost notificați prin scrisori despre măsurile de conformare voluntară, inclusiv despre necesitatea declarării veniturilor impozabile obținute în perioada anilor 2020 și 2021.

SFS monitorizează mijloacele bănești recepționate de persoane fizice în numerar prin intermediul transferurilor poștale pe teritoriul Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#FISC #impozit pe venit #transferuri postale

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.