Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO Sarcasm! Tauber îi trimite pe Grosu și Carp în misiune militară în Liban! Replica dată deputatei a enervat-o

12 Mai 2022, 16:18
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
12 Mai 2022, 16:18 // Politica //  Realitatea.md

Deputata Partidului Șor, Marina Tauber, a fost pusă pe glume la ședința plenară a Paramentului de astăzi, 12 mai și a venit cu o recomandare către deputații Igor Grosu și Lilian Carp de a se încadra în rândul Armatei Naționale și să participe la misiunea de pacificare din Liban, unde un militarii moldoveni urmează să fie dislocați.

Totul a pornit de la proiectul de lege, care prevede oferirea dreptului legal militarilor moldoveni de a participa la misiuni în Liban în cadrul Forței Interimare a Națiunilor Unite (UNIFIL), prezentat în plenul Parlamentului de către deputatul Lilian Carp, iar ulterior aprobat.

Deputata Partidului Șor, Marina Tauber, cu sarcasm, i-a spus deputatului Carp și președintelui Parlamentului Igor Grosu că ar fi mai bine ei să participe în cadrul acestei operațiuni, în condițiile în care recent s-au aflat într-o vizită la Kiev și au apărut în fotografii unde purtau veste antiglonț.

„Am o propunere. Cea mai bună fortificare a acestei inițiative ar fi ca dumneavoastră domnule Grosu și domnule Carp să participați în acest contingent. Cel puțin prestația dumneavoastră din ultimele zile în vestă a fost foarte serioasă și utilă ați arătat foarte solid. Credem că puteți să fortificați contigentul care vreți să-l trimiteți în altă țară”, a spus Tauber luându-i în derâdere pe cei doi parlamentari.

Drept replică, deputatul Carp a asigurat-o că el cu siguranță poate să se înroleze în rândurile armatei. De asemenea, deputatul a pus-o la punct pentru sarcasmul și gluma făcută pe seama sa și a președintelui Legislativului.

„Cu certitudine pot merge. Problema este cum în Republica Moldova hoții pot să dea lecții de moralitate și bărbăție. Mă minunează cum hoții care trebuie să stea la pușcărie se dau rotunzi pentru ridicarea imunității. Hoții care au furat gările auto aeroportul, miliardul sau înfruptat și ei vin să spun cum trebuie să prinzi hoții. Înțeleg sarcasmul, dar toate au o limită și un bun simț. Aș dori să văd bărbăția celor care au furat aeroportul și gările auto cum o să stea la răcoare în Penitenciarul nr. 13. O să vină timpul și o să stea, la sigur. Răbdare, foarte puțină răbdare trebuie să mai aveți”, a punctat Carp.

Amintim că, săptămâna trecută, deputații PAS, Igor Grosu, și Lilian Carp au vizitat Kievul și regiunile Bucea și Irpin, unde au fost admise cele mai mari genociduri de către armata rusă. Cei doi oficiali moldoveni au purtat veste antiglonț în timpul vizitei, motiv pentru care unii au găsit de cuviință să lanseze diverse speculații și glume.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.