Parlamentul Republicii Moldova împlinește, astăzi, 31 de ani. Cu ocazia aniversării, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a lansat un mesaj cu acest prilej, iar în cadrul instituției a fost organizată „Ziua ușilor deschise”, în cadrul căreia, șeful Legislativului, împreună cu alți deputați, vor fi ghizii oamenilor care vor veni să viziteze instituția parlamentară.

În mesajul lui Grosu se menționează că, parlamentarii au datoria să fie „exemple de comportament”, de responsabilitate, respect și solidaritate, să acționeze ca adevărați reprezentanți ai cetățenilor.

„Îmi doresc un Parlament ancorat în nevoile oamenilor. Ca partener egal de discuții, deschis și mereu aproape”, se menționează în mesajul transmis de către speaker.

Precizăm că, primele alegeri parlamentare din Moldova au avut loc în luna aprilie 1990. În urma acestui scrutin, Consiliul Suprem al RSS Moldovenească a fost redenumit la 23 mai 1991 în Parlamentul Republicii Moldova. Peste 80% dintre deputații aleși atunci au fost membri ai Partidului Comunist din Moldova. Alte 25% din parlamentari au fost aleși pe lista Frontului Popular.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Igor Grosu #parlament #sarbatoare

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.