Donatorii internaționali spun că ajută Moldova, deoarece este o țară mică, dar, care, dacă nu este ajutată să se dezvolte, poate da mari bătăi de cap sub forma traficuri criminale cu organe, cu arme mici, cu droguri etc. Deci, pentru comunitatea internațională este mult mai avantajos să ajute Republica Moldova, s-o aducă până la un anumit nivel, a menționat Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, la dezbaterea publică la tema: „Administrarea social responsabilă a asistenței externe: mecanisme, garanții, eficiență”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Moldova, așa mică cum este, trebuie să-și găsească nișa economică și să fie integrată din punct de vedere economic într-un anumit spațiu. Și acest mecanism lucrează relativ bine, putem aduce și exemple. În 2001, Partidul Comuniștilor a venit la guvernare cu lozinca integrării în Uniunea Rusia-Belarus, iar peste un an și jumătate șeful statului a semnat decretul de integrare europeană, peste jumătate de an după ce Uniunea Europeană și-a anunțat noua strategie de vecinătate cu un instrument financiar. Decretul de integrare europeană a fost semnat peste o lună și jumătate, după ce la Chișinău a avut loc Summit-ul CSI, la care președintele Republicii Moldova și președintele Ucrainei s-au adresat către președintele Federației Ruse să constituie o uniune vamală. Nici Ucraina, nici Moldova nu au găsit înțelegere atunci. Zece ani mai târziu, Uniunea Vamală devenise o lozincă politică la modă, dar, în acele circumstanțe, soluția pentru Ucraina a fost integrarea euroatlantică, iar pentru Republica Moldova – integrarea europeană. Toate aceste lucruri s-au făcut pentru a nu lăsa de izbeliște țările noastre, care puteau deveni ușor victime pentru șantaj energetic”, a subliniat Igor Boțan.
El a spus că, în acest proces de tranziție, comunitatea internațională, în primul rând Uniunea Europeană, care era în proces de extindere, a văzut în Republica Moldova, Ucraina, Belarus, Caucazul de Sud niște parteneri care se dezvoltă cu suportul Uniunii Europene, dar își păstrează cadrele acasă.
„E mai bine să oferi suport, la început granturi, după care credite, cu o rată a dobânzii foarte mică. Și toate aceste lucruri, dacă le parcurgem, pas cu pas, aducem societatea la un nivel în care poți dezvolta țara, o poți integra într-un spațiu în care există vector de dezvoltare. Aceste ajutoare sunt foarte bine conceptualizate, pentru că nimeni nu oferă bani pur și simplu așa. Banii se dau pentru anumite scopuri, cu verificările de rigoare, astfel încât să se vadă impactul acestui ajutor, până ajungi la o anumită limită și, mai departe, țara se poate dezvolta pe cont propriu”, a adăugat Igor Boțan.
În același timp, expertul permanent al proiectului a subliniat că cel mai important lucru este că actualmente guvernarea are capacitatea și credibilitatea de a atrage aceste resurse, venite din asistența externă.
„În prima jumătate a anului curent, Republica Moldova a primit promisiuni că va putea aduna din asistență externă aproximativ 1,3 miliarde de dolari. Asta înseamnă că această guvernare are credibilitate. În prezent, Republica Moldova trece printr-o criză energetică, creșterea bruscă a prețurilor, dar, per ansamblu, autoritățile au făcut față acestor crize. Cei care vin cu suport pentru Republica Moldova au și mecanisme de verificare că banii sunt cheltuiți pentru anumite scopuri. Marea problemă este capacitatea noastră de a asimila acești bani și de a-i utiliza exact pentru scopurile anunțate”, a atenționat Igor Boțan.
Potrivit expertului, societatea moldovenească are o capacitate enormă de a controla mersul bun al funcționării asistenței externe.
„Finanțatorii externi în Republica Moldova sunt apreciați. Principalul partid în opoziție, în programul său politic menționează că Banca Mondială, alte instituții finanțatoare internaționale, au devenit parteneri tradiționali ai Republicii Moldova. O atitudine atât de elogioasă la adresa finanțatorilor străini nu are nici partidul de guvernământ în Republica Moldova. Este un exemplu pozitiv și trebuie apreciat”, a spus Igor Boțan.
Dezbaterea publică la tema „Administrarea social responsabilă a asistenței externe: mecanisme, garanții, eficiență” este ediția a 251-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
