România se pregătește să repună în funcțiune ambele reactoare ale Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, după mai bine de trei luni de întrerupere a producției. Revenirea energiei nucleare în sistemul românesc ar putea reprezenta o veste favorabilă și pentru Republica Moldova, care importă cea mai mare parte a energiei electrice consumate, inclusiv de pe piața din România.
Ministerul Energiei de la București a anunțat că luni, 9 noiembrie 2026, la ora 00:42, a fost inițiată secvența de pornire a Unității 2 a Centralei de la Cernavodă. Intrarea efectivă în funcțiune este estimată pentru marți, 10 noiembrie, dacă toate etapele tehnice vor decurge conform planului.
Anunțul vine după ce, vineri, 6 noiembrie, Unitatea 1 a fost reconectată la Sistemul Energetic Național al României, marcând reluarea producției nucleare după o pauză de peste trei luni.
Centrala de la Cernavodă a fost oprită integral la 13 august, în contextul debitului redus al Dunării, care a afectat condițiile de funcționare și răcire a reactoarelor. Prima unitate fusese oprită încă din 28 iulie.
Cele două reactoare au fiecare o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, iar împreună pot asigura, în condiții normale, circa 20% din producția de energie electrică a României.
Repornirea centralei este importantă și pentru Republica Moldova, în condițiile în care sistemul energetic național depinde masiv de importuri. Potrivit celor mai recente date ale Energocom, în octombrie 2026 compania a achiziționat 298.516 MWh de energie electrică, dintre care 77,29% au provenit din importuri.
Din volumul total procurat, 29,52% a fost cumpărat de pe Piața pentru Ziua Următoare din România, prin platformele OPCOM și Bursa Română de Mărfuri, iar alte 47,77% au fost achiziționate în baza contractelor bilaterale cu furnizori și producători din regiune.
Revenirea celor două reactoare de la Cernavodă, cu o capacitate cumulată de aproximativ 1.400 MW, ar putea contribui la creșterea ofertei de energie electrică pe piața românească și la diminuarea presiunilor asupra prețurilor angro, inclusiv în intervalele în care Republica Moldova cumpără energie din România.
Impactul asupra prețurilor nu este însă automat și va depinde de consum, de producția celorlalte centrale, de importurile și exporturile regionale, precum și de condițiile de piață.
Pentru Republica Moldova, evoluția este cu atât mai importantă cu cât prețul mediu de achiziție a energiei electrice a crescut puternic în ultima lună. În octombrie, Energocom a plătit în medie 195,90 euro/MWh, față de 157,42 euro/MWh în septembrie, ceea ce reprezintă o scumpire de aproximativ 24,5%.
În plus, Energocom a precizat că achizițiile sale sunt concentrate în special în orele de vârf, între 07:00 și 11:00 și între 18:00 și 23:00, când prețurile energiei tind să fie mai ridicate.
Directorul general al Nuclearelectrica, Mihai Gioară, a declarat că reluarea producției a devenit posibilă odată cu îmbunătățirea nivelului Dunării. Oficialul a subliniat că perioada de oprire a demonstrat necesitatea pregătirii infrastructurii energetice pentru fenomene climatice extreme.
