Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

VIDEO DOCUMENT ISTORIC: Declarația comună a Parlamentelor de la Chișinău și București privind aderarea Moldovei la UE

18 Iun. 2022, 13:26
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
18 Iun. 2022, 13:26 // Actualitate //  Victoria Laur

Parlamentele de la Chișinău și București au semnat o declarație la încheierea ședinței comune. Documentul se referă inclusiv la aderarea Republicii Moldova la UE.

Potrivit documentului, parlamentarii salută dinamica excelentă a dialogului și cooperării bilaterale între cele două maluri ale Prutului. Ei își asumă în comun proiecte bilaterale strategice, inclusiv în domeniu energetic și al transporturilor.

„România va continua sa acorde sprijin robust și constant în cadrul acestor demersuri care vizează obținerea calității de stat candidat și avansarea decisivă în baza meritelor proprii și a unor eforturi ferme de reformă, a traseului european al Republicii Moldova. România va sprijini accelerarea adoptării standardelor și reglementarilor compatibile cu normele Uniunii Europene, în mod special în domeniul agricol, care pot conduce la creșterea competitivității economiei Republicii Moldova și la un acces cat mai larg pe piața comună europeană”, se arată în declarație.

Declaratia Comuna a Parlamentelor Romania și Republica Moldova by Realitatea.md on Scribd

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sâmbătă la Palatul Republicii a avut loc ședința comună a Parlamentelor din România și Republica Moldova. În cadrul evenimentului, Maia Sandu a cerut suport Bucureștiului în procesul de aderare la UE, iar șeful Senatului român, Florin Cîțu, a asigurat Chișinăul de susținere și a menționat că „UE va fi interesată de ce au realizat, dar și de ce vor realiza înainte” autoritățile din Republica Moldova.

Marcel Ciolacu a avut un discurs despre securitate, însă nu a ezitat să ironizeze. El a spus că „trebuie să ne certăm din cauza vinului și dacă Zdob și Zdub poate reprezenta și România la Eurovision”, punctând că Parlamentul susține ambițiile europene ale Chișinăului. În același timp, omologul lui moldovean, Igor Grosu, a menționat că România a fost de partea cetățenilor noștri, deși unii politicieni au manifestat atitudine ostilă.

Organizarea reunii a fost anunțată pe 6 iunie, în cadrul conferinţei de presă comune susţinute de preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, şi de preşedintele Camerei Deputaţilor a Parlamentului României, Marcel Ciolacu, aflat în vizită la Chişinău. Ambele evenimente, ședința și conferința de presă, sunt difuzate live pe rlive.md și RLive TV. 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.