În pofida existenței unui acord de încetare a focului, Comandamentul Forțelor Armate din Ucraina a raportat ieri șase încălcări ale înțelegerii, comise de grupurile armate controlate de Rusia în zona de război din Donbas.

„Ieri au fost înregistrate șase încălcări ale încetării focului de către formațiunile armate ale Federației Ruse în zona Operațiunii Forțelor Comune (JFO)”, a declarat pe Facebook centrul de presă al Comandamentului JFO ucrainean.

În special, trupele inamice au tras lansatoare de grenade, mitraliere grele și din puști automate de două ori în apropierea satului Pisky, precum și lansatoare de grenade de diferite sisteme și mitraliere grele în apropierea orașului Svitlodarsk și a satului Zaitseve.

De asemenea, inamicul a folosit lansatoare de grenade automate și arme antitanc portabile montate pe trepied lângă orașul Krasnohorivka, în timp ce lansatoare de grenade sub baril au fost utilizate în apropierea orașului Avdiyivka.

Potrivit informațiilor, Nu au fost raportate victime în ziua trecută.

Încălcările au fost raportate reprezentanților OSCE prin intermediul Centrului Comun pentru Control și Coordonare (JCCC) a încetării focului din Donbas.

De miercuri de la miezul nopții, forțele inamice nu au atacat trupele ucrainene, iar militarii ucraineni susțin că situația este sub controlul lor deplin.

Acordul de încetare a focului în Donbas, zona de conflict din estul Ucrainei, a intrat în vigoare la 27 iulie 2020.

#acordul de incetare a focului #Donbas #Ucraina

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.